Sursa foto: ANAF/Facebook
Toate primăriile şi alte instituţii ar trebui să fie obligate să se înroleze în platformele publice naţionale, dacă nu şi-au putut dezvolta prin resurse locale astfel de servicii publice, a afirmat Eduard Lovin, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), citat de Agerpres. Acesta susține chiar că instituțiile ar trebui sancţionate serios, inclusiv printr-o suspendare a sprijinului de la bugetul central dacă nu o fac. De asemenea, chiar și în afaceri avem acum doar o “integrare a digitalului în afaceri foarte modestă în raport cu ce vedem în alte state europene”, mai spune reprezentantul ANCOM.
“Poate ar trebui făcut un Index al Digitalizării, o listă publică a tuturor instituţiilor centrale şi locale cu un punctaj-radiografie a gradului de digitalizare a serviciilor publice din care să rezulte şi nişte liste ale ruşinii, dacă nu se poate altfel. Toate primăriile şi alte instituţii ar trebui să fie obligate să se înroleze în platformele publice naţionale, de tipul Ghişeul.ro sau altele asemenea, dacă nu şi-au putut dezvolta prin resurse locale astfel de servicii publice şi sancţionate serios, inclusiv printr-o suspendare a sprijinului de la bugetul central dacă nu o fac. Soluţii sunt, doar voinţă politică şi managerială să fie”, a susţinut oficialul în cadrul videoconferinţei “Digitalizarea României”.
Conform vicepreşedintelui ANCOM, la momentul actual, o parte dintre instituţiile publice din România “nu prea înţeleg şi nu se mişcă lucrurile în direcţia bună” în privinţa integrării digitalului în zona serviciilor publice.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Conţinutul digital îl găsim în acest moment în diverse grade de implementare. O integrare a digitalului în afaceri foarte modestă în raport cu ce vedem în alte state europene, dar şi o integrare absolut mediocră a digitalului în zona serviciilor publice şi asta ca să fiu elegant în exprimare şi să nu folosim cuvinte dure… Aici este mult spaţiu de intervenţie şi legislativ, şi administrativ. Instituţiile centrale sau locale care nu pot face singure digitalizare trebuie ajutate cu resurse. Cele care nu ştiu cum să facă trebuie învăţate, îndrumate de instituţiile guvernamentale specializate. Cele care nu vor, pentru că există o asemenea categorie, trebuie pur şi simplu obligate să facă acest lucru. Din păcate, din binomul acesta “morcov – băţ recompensă – pedeapsă” din zona de management pentru o mare parte a unor politicieni şi funcţionari din România, accentul încă trebuie pus pe băţ, pe constrângere şi pedepse, fiindcă altfel aceştia nu prea înţeleg şi nu se mişcă lucrurile în direcţia bună. Asta este oglinda realităţii româneşti”, a punctat Eduard Lovin.
Acesta a adăugat un alt punct important în procesul de digitalizare este reprezentat de competitivitate, element ce poate creşte productivitatea şi, implicit, şi nivelul salariilor.
“Competenţele digitale de bază trebuie extinse cât mai mult în rândul întregii populaţii generale. În acelaşi timp, e nevoie de competenţe tot mai avansate pentru segmente cât mai mari de populaţie. Aceasta este calea pentru a avea o productivitate mai bună în cât mai multe ramuri ale economiei şi din productivitate mai ridicată rezultă şi salarii mai mari. Astfel, creşte nivelul de trai, de bunăstare generală. Banii nu vin dintr-un sac abstract, ci din ceea ce se produce. Munca slab calificată fără competenţe digitale înseamnă bani puţini, salarii foarte mici. Din acest cerc vicios nu se iese decât cu accent pe educaţie, pe specializări şi învăţare permanentă, inclusiv competenţe digitale cât mai ridicate”, a afirmat Eduard Lovin.
Grupul de presă Bursa organizează, joi, o nouă ediţie a videoconferinţei “Digitalizarea României”, în care va fi abordat inclusiv rolul pe care tehnologia 5G îl are în dezvoltarea economică.
