Sursa foto: UBB
Pe ecranul din fața noastră apar așa: o inimă care își deschide camerele, pentru a-i studia anatomia, un virus care se “plimbă” printre bănci, un motor care poate fi verificat din câteva click-uri, o mașină Guttenberg reînviată din trecut. Suntem la un “curs”-pilot UBB, în “paradigmă nouă”, cum îi place să spună rectorului Daniel David și vedem, de fapt, câteva exemple de produse 3D care li se pot prezenta studenților din întreaga lume.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca va utiliza, din anul universitar care începe în toamnă, o tehnologie nouă (nouă pentru universitate, mai precis) în procesul de educație academică, a anunțat UBB. Așa că echipa și-a prezentat noutățile chiar în laboratorul amenajat în Centrul de Industrii Creative din Cluj Innovation Park. Acest “parc de inovații” e construit de primărie, pe bani europeni, departe de oraș și cu acces pe un drum care e deocamdată aproape impracticabil. Dacă reușești însă să treci cu bine de gropi și norii de praf, ajungi la “CREIC”, o clădire în care sunt laboratoare, spații pentru IMM-uri și chiar studiouri de film. În una dintre aceste săli stau acum profesorii care și-au pregătit primele lecții pe platformă.
UBB a fondat, în urmă cu câteva luni, împreună cu compania americană EON Reality, un centru academic numit UBB-EON-XR Center for Higher, cu două componente: una educațională, pentru a introduce un nou standard în predare/învățare, bazat pe o “nouă pedagogie universitară” în realitate virtuală/ augmentată/ mixtă și una de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), pentru a genera “produse și servicii inovative către societate”. Un prim exemplu de produs există deja: VR Mind pentru promovarea sănătății mintale, prevenția problemelor de depresie și anxietate, spun cei da la UBB. “Pentru dezvoltarea de produse pentru piață, ne-am gândit la marii agenți economici, la industria aeronautică, la industria automobilelor, la masa mare a celo care oferă servicii de psihologie”, a declarat David.
În ceea ce privește partea de pedagogie, noutatea constă în faptul că profesorii vor putea să își pregătească cursurile și seminariile folosind obiecte 3D și realitate virtuală. „Până în acest moment, aproximativ 500 de cadre didactice și de cercetare ale UBB sunt înscrise în primele module de formare organizate de EON Reality, pentru a implementa din anul universitar 2021-2022 realitatea virtuală/ augmentată mixtă în procesul de predare-învățare”, spune rectorul Daniel David, care dă și un exemplu în ceea ce privește beneficiile noilor tehnologii. “Nu doar îți spun cum merge mașina, îți arăt cum merge mașina”.
Mai precis, utilizatorii au acces la o “librărie online” cu obiecte sau înregistrări, pe care le pot folosi pentru a-și pregăti lecțiile. Dacă nu există conținut pe subiectul tău, îl poți crea. În acest fel, lecțiile prezentate online sau ținute în sala de curs devin mai interactive, spun promotorii ideii: studenții pot vedea 3D diverse obiecte (de la organe umane și plante la motoare și roboți industriali). Acestea se pot descompune, mișca, studia. Imaginilor li se pot atașa texte explicative și descrieri vocale, iar platforma oferă posibilitatea unor “teste” online. Și e posibilă interacțiunea. Sunt multe facultăți care ar beneficia de această platformă, spune rectorul – de la cele cu profiluri umaniste (unde e util accesul la muzee sau obiective culturale), la facultățile de biologie și din zona tehnică, având în vedere că prin modele 3D poți recrea și studia diverse structuri.
La CREIC, tehnologia mai dă greș, internetul se lasă greu convins să pornească animațiile, dar prezentările continuă.
“Această tehnologie permite folosirea de obiecte 3D pe care la manipulezi împreună cu studenții, de la distanță sau în sala de curs. Nu sunt simple filmulețe. Ai un obiect pe care îl întorci, îl descompui, pe care pui text. Dacă o să prezint fobia de păinjeni, studenții pot să rămână acasă și eu spun cum putem face desensibilizarea. Eu cu siguranță voi folosi tehnologia la cursul de psihologie clinică”, ne spune David, care nu e doar rector, ci și profesor de psihologie.
Cum s-au întâlnit profesorii cu Tehnolgia
Primii profesori “absolvenți” ai trainingului se declară convinși că noile instrumente le vor fi de folos pentru interacțiunea cu studenții. “Eu sunt la o vârstă la care nu te apuci ușor să înveți lucruri noi de tehnologie. Dar sudenții sunt însetați de lucruri noi și de gadgeturi. În lunile de predare online, a fost o muncă și să îi conving să pornească camerele. Ca să le câștigi încrederea și să le arăți că, deși ei sunt la sute de km distanță, totuși învață la o universitate “world class”, trebuie să vii cu ceva. Cu astfel de instrumente și tehnologie le poți trezi interesul”, spune Florin Crișan, de la Facultatea de Biologie. Și, intrând în realitatea virtuală, mai e un avantaj. “Nu mai trebuie să rupi lalele – pentru care ne certam în fiecare sezon cu colegii de la Grădina Botanică, unde avem noi sediu ; nu mai trebuie să sacrifici gângânii pentru insectare. Poți să vezi totul pe ecran, le poți descompune, le poți întoarce, poți vedea”, adaugă profesorul.
Colega sa care predă Geologie a pregătit și ea prime schițe de cursuri în “noua paradigmă”. “Eu predau o materie care se face pe teren, prin excelență. Sunt situații însă când asta nu se paoate- cum au fost lunile de pandemie sau când se întâmplă să vorbim de obiective inaccesibile. Să zicem vulcanul Etna. Nu poți merge pe un vulcan activ”, menționează Boglarka Kis, șef lucrări la departamentul de Geologie. Dar deschide laptopul și “ajungem” să survolăm un vulcan activ dintr-o sală de pe un deal din Cluj. Poți să îl vezi, să înveți despre fenomenele care au loc aici, să vezi din ce e compus și cum arată din zbor. “Cursul a fost foarte distractiv, intenționez să îl folosesc și la seminarii, cu studenții, să îi trimit pe teren să întocmească materiale. E foarte interactivă platforma”, spune profesoara.
După obiectele 3D și realitatea virtuală, pasul următor e realitatea augmentată. Există ochelarii special creați pentru a-ți asigura o “scufundare” sau “teleportare” direct în subiectul lecției. Aceștia nu sunt încă disponibili decât în centrul de la CREIC. Rectorul UBB spune însă că a alocat 20 de milioane de lei pentru laboratoare didactice, așa că fiecare facultate va avea posibilitatea să se echipeze și cu astfel de dispozitive.
“Din toamnă vreau să știu care profesor începe să utilizeze tehnologia la cursuri și la câți studenți. Eu mă aștept ca din toamnă câteva mii de studenți să beneficieze de această tehnologie. Trainingul cu EON e gândit pe parcursul a cinci ani, pentru 750 de persoane. Cei care obțin diploma pot fi experți interni pentru alți profesori de la UBB”, spune David. Așadar, programul e abia la început.
Pe site-ul EON se menționează însă că studenții și facultatea au avut deja succes în folosirea EON-XR, “pentru a spori și chiar a înlocui prezentări și laboratoare”. Există chiar și câteva exemple-demo de lecții pregătite cu echipa UBB.