Sursa Foto: Royal Caraibbean International
Deși transportă 36 de milioane de pasageri pe an, navele de croazieră sunt în prezent scutite de taxe pe combustibil și de majoritatea taxelor de consum, scrie Euronews.com.
De cinci ori mai mare decât Titanicul, Icon of the Seas a fost prezentată la începutul anului 2024 ca fiind cea mai mare navă de croazieră din lume.
Aceasta evidențiază o tendință în industrie: cele mai mari nave de croazieră și-au dublat dimensiunea începând cu anul 2000.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Dacă această traiectorie continuă, navele ar putea ajunge la o dimensiune de opt ori mai mare decât Titanic până în 2050.
Acestea ar face ca nava cu 10 punți și 269 de metri lungime din 1912 “să arate ca o barcă de pescuit”, conform unui nou raport intitulat “Cruisezillas: Cât de mari pot deveni navele de croazieră?”, publicat astăzi de Transport & Environment (T&E).
În raport, T&E solicită impunerea unor cerințe climatice mai rapide și mai stricte pentru navele de croazieră, precum și dezvăluirea completă și transparentă a emisiilor acestora.
“Navele de croazieră petrec considerabil mai mult timp în porturi decât alte tipuri de nave și provoacă riscuri imediate pentru sănătatea populației umane și a naturii”, se arată în raport.
“Având în vedere statutul lor de lux și practicile extinse de “greenwashing”, companiile de croazieră ar trebui să fie obligate să conducă eforturile de decarbonizare a transportului maritim și să își îndeplinească declarațiile ecologice.”
Cât de mari ar putea deveni navele de croazieră?
Titanicul avea o capacitate de 2.500 de pasageri și un tonaj brut (GT) – sau volum – de 46.300.
Icon of the Seas îl depășește cu o capacitate de 7.600 de persoane și 248.700 GT. Pe 20 de punți, acesta oferă șapte piscine, un parc acvatic și mai mult de 40 de baruri și restaurante răspândite în opt “cartiere”.
Până în 2050, dacă croazierele continuă să crească în ritmul din ultimii 20 de ani, T&E preconizează că cele mai mari nave ar putea transporta 10.500 de pasageri, cu un GT de 345.000.
De asemenea, numărul de nave pe mare a crescut exponențial în ultimele decenii, de 20 de ori, de la 22 de nave în 1970 la 521 în prezent.
Navele mai mari și mai multe înseamnă emisii mai mari: în ciuda pandemiei, emisiile de CO2 generate de croaziere în Europa au crescut cu 17% între 2019 și 2022, în timp ce emisiile de metan au crescut cu 500%.
În Europa și nu numai, au apărut campanii populare pentru a stopa valul de croaziere, iar unele orașe port au introdus propriile restricții.
În 2021, Veneția, Italia, a interzis navelor mari de croazieră să ancoreze în centrul său istoric, în timp ce Palma de Mallorca și Barcelona, Spania, au limitat numărul de nave de croazieră permise zilnic. Amsterdam, de asemenea, a anunțat recent că intenționează să interzică accesul navelor de croazieră în centrul orașului până în 2035.
Dar sunt suficiente aceste restricții?
“Activitatea de croazieră este sectorul turistic cu cea mai rapidă creștere, iar emisiile sale scapă rapid de sub control”, spune Inesa Ulichina, responsabil cu transportul maritim durabil la T&E.
“Croaziera este o afacere de lux, iar operatorii trebuie să își asume responsabilitatea pentru impactul lor asupra climei. Dacă vor să evite să devină din ce în ce mai mult vizitatori nedoriți, trebuie să facă curățenie.”
T&E remarcă faptul că navele de croazieră sunt în prezent scutite de taxe pe combustibil, precum și de majoritatea impozitelor pe profit și pe consum.
Având în vedere că se preconizează că aproape 36 de milioane de turiști vor efectua o croazieră în 2024, adăugarea unei taxe de 50 de euro pe biletele de croazieră ar aduce 1,6 miliarde de euro la nivel mondial – și 410 milioane de euro numai în Europa.
Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru decarbonizarea industriei, de exemplu prin investiții în combustibili electrici pe bază de hidrogen.
Conform raportului T&E, combustibilii electrici au potențialul de a alimenta 4 % din transportul maritim din UE până în 2030.
Unele stimulente financiare sunt deja în vigoare pentru a accelera această tranziție.