Perioada de pandemie a schimbat o serie de paradigme şi a accelerat unele tendinţe deja existente pe piaţa muncii, printre care şi marea demisionare, a declarat, vineri, Mugur Tolici, director resurse umane la Banca Naţională a României.
“Evenimentul de astăzi reprezintă o bună ocazie de a discuta despre modul în care putem fundamenta şi susţine performanţa individuală şi organizaţională în contextul tendinţelor care modelează viitorul profesional. În toate scenariile conturate de aceste noi tendinţe ale pieţei muncii firul roşu este reprezentat de capitalul uman şi rolul crucial al acestuia pentru performanţa pe termen lung a organizaţiei. Perioada de pandemie a schimbat o serie de paradigme şi a accelerat unele tendinţe deja existente pe piaţa muncii, printre care şi marea demisionare sau the great resignation. Detaşarea emoţională faţă de locul de muncă sau chiar renunţarea la acesta au început să fie tot mai mult considerate drept necesare pentru echilibrarea balanţei muncă – viaţă personală. Accentul pus pe viaţa personală, dorinţa de a-şi urma propriile pasiuni, a creat un apetit deosebit pentru flexibilitate, autonomie şi risc. Programul de muncă de 8 ore plus a devenit dintr-o dată, pentru mulţi participanţi pe piaţa muncii, un corset mult prea strâmt“, a spus Mugur Tolici, la conferinţa “Paradoxul performanţei în noua eră a muncii”, organizată de Banca Naţională a României în colaborare cu Exec – Edu.
El a afirmat că, post pandemie, dezechilibrele şi turbulenţele economice apărute au diminuat apetitul de risc pentru renunţarea la locul de muncă existent. Preocuparea principală însă a rămas.
“Astfel, a renăscut conceptul de quiet quitting care defineşte acea categorie de angajaţi, total dezinteresaţi, pentru care activitatea la locul de muncă înseamnă a îndeplini, în timpul programului de lucru, atribuţiile din fişa postului şi nimic mai mult. Am spus renăscut, pentru că aşa cum afirma înţeleptul Solomon, “nu este nimic nou sub soare”. Quiet quitting-ul de azi este disengagement-ul de ieri. Nouă este doar maniera în care vocile care susţin această atitudine găsesc ecou în tot mai multe minţi prin amplificarea exponenţială a mesajelor de către social media”, a explicat Mugur Tolici.