Đivo Pulitika, Board Member, InterCapital ETF
La începutul acestei veri, MSCI, Morgan Stanley Capital International, principalul furnizor global de indici bursieri, a realizat o actualizare semnificativă a cadrului său de clasificare a piețelor, schimbând modul în care sunt grupate și evaluate piețele de capital la nivel global.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Printre cele mai discutate prevederi în România s-a numărat includerea țării într-un sub-segment nou creat: Piață de Frontieră Avansată.
Deși această evoluție a fost prezentată ca un semn de progres, imaginea de ansamblu este mai nuanțată, arată, într-o analiză, Divo Pulitika, Membru al Consiliului de Administrație, InterCapital ETF.
Odată cu noua clasificare, MSCI a extins și criteriile necesare pentru promovarea la statutul de Piață Emergentă, ceea ce înseamnă că, deși România a dobândit vizibilitate, parcursul către statutul de Piață Emergentă a devenit acum mai dificil ca oricând.
România se regăsește acum într-un grup distinct de cinci Piețe de Frontieră Avansate – alături de Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania. Această categorie separă piețele cu un nivel relativ ridicat de accesibilitate și infrastructură instituțională de restul grupului de 23 de piețe de frontieră, care include Croația, Serbia, Vietnam și Islanda.
Noul statut ajută, fără îndoială, România să iasă în evidență în cadrul piețelor de frontieră și ar putea, în timp, să susțină vizibilitatea în rândul investitorilor internaționali. Totuși, a fi clasificată drept Piață de Frontieră Avansată nu echivalează cu un progres către includerea în categoria Piețelor Emergente. De fapt, pragul pentru promovare a fost ridicat semnificativ.
Conform noilor reguli stabilite de MSCI, orice țară care vizează statutul de Piață Emergentă trebuie să aibă cel puțin trei companii care îndeplinesc în mod constant trei criterii cantitative: o capitalizare de piață de minimum 2,964 miliarde de dolari, un free float de cel puțin 1,482 miliarde de dolari și un raport anual al valorii tranzacționate (ATVR) de minimum 15%. Aceste condiții trebuie îndeplinite pe parcursul a opt evaluări semestriale consecutive, ceea ce implică o perioadă minimă de așteptare de doi ani, chiar și în condiții ideale. Cerința de consecvență, nu doar atingerea punctuală a acestor praguri, ci menținerea lor în timp, face ca noul cadru să fie mult mai riguros și mai exigent decât cel anterior.
La jumătatea anului 2025, România are o singură companie, Hidroelectrica, ce îndeplinește toate cele trei criterii MSCI. Alte trei companii: OMV Petrom, Banca Transilvania și Romgaz, îndeplinesc în prezent două din cele trei criterii. Decalajele cu care se confruntă acestea, în special în ceea ce privește lichiditatea, sunt semnificative, dar pot fi recuperate. Banca Transilvania ar avea nevoie de o creștere de 11% a valorii tranzacționate, iar OMV Petrom de o creștere de 20% pentru a atinge pragul ATVR. Aceste obiective ar putea fi atinse dacă ritmul actual al activității de pe piață, determinat de optimismul reînnoit al investitorilor, se va menține în lunile următoare.
Pentru alți emitenți importanți din România, însă, provocările sunt considerabil mai mari. Romgaz ar trebui să își crească valoarea tranzacționată cu 79% pentru a se califica. BRD Groupe Société Générale ar avea nevoie atât de o creștere de 19% a free float-ului, cât și de o majorare de 89% a valorii tranzacționate. Nuclearelectrica (SNN) se confruntă cu cele mai mari obstacole, necesitând o creștere de 139% a free float-ului și de 241% a valorii tranzacționate. Este important de menționat că majorarea free float-ului presupune, de regulă, acțiuni din partea acționarilor majoritari, precum statul român, care trebuie să fie dispuși să își reducă participațiile pentru a permite o deținere publică mai extinsă. Alternativ, prețul acțiunilor Nuclearelectrica ar trebui să crească cu 139%, un scenariu puțin probabil pe termen scurt. Fără astfel de decizii structurale, multe dintre cele mai mari companii listate din România vor rămâne în afara intervalului de eligibilitate stabilit de MSCI.
Slovenia, o altă țară reclasificată drept Piață de Frontieră Avansată, este și mai în urmă în acest proces. Compania sa de top, Krka, îndeplinește două criterii, însă ar avea nevoie de o creștere de 196% a valorii tranzacționate pentru a se califica. NLB Bank îndeplinește un singur criteriu, deși decalajele, o creștere de doar 2% a free float-ului și de 12% a valorii tranzacționate, sunt mai reduse și potențial realizabile. Totuși, Slovenia nu îndeplinește încă cerința de a avea trei emitenți care să se încadreze în criteriile MSCI.
În ciuda acestor provocări structurale, România păstrează fundamente solide care continuă să atragă interesul investitorilor. Este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană și a înregistrat recent o schimbare semnificativă a percepției, odată cu alegerea unui președinte pro-european și apariția primelor semne ale unor eforturi de consolidare fiscală. Reacțiile pieței au fost rapide: spread-urile obligațiunilor românești denominate în euro s-au redus semnificativ după alegeri, iar indicele BET a crescut cu 5,4% a doua zi după vot. Lichiditatea Bursei de Valori București s-a îmbunătățit, de asemenea, de la începutul anului, susținută de direcția fermă în plan politic și revenirea capitalului internațional.
Această dinamică ar putea ajuta România să reducă decalajul față de includerea în categoria Piețelor Emergente, în special dacă performanța companiilor va fi susținută de creșterea valorilor tranzacționate și de stabilitatea prețului acțiunilor. Totuși, progresul constant va depinde de mai mult decât de forțele pieței. Deciziile strategice, inclusiv noi privatizări, creșteri ale free float-ului și politici care să încurajeze o activitate de tranzacționare mai intensă vor fi esențiale pentru a valorifica pe deplin potențialul României în cadrul stabilit de MSCI.
De asemenea, este important de admis că, deși eticheta de Piață de Frontieră Avansată aduce mai multă vizibilitate, beneficiile sale practice rămân deocamdată limitate. În prezent, nu există ETF-uri care să urmărească noua categorie MSCI Advanced Frontier, în timp ce ETF-urile bazate pe MSCI Emerging Markets administrează active de peste 70 de miliarde de dolari și au înregistrat intrări nete de capital de 1,6 miliarde de dolari doar în ultimul trimestru. Până când România va trece pragul către statutul de Piață Emergentă, nu va fi eligibilă pentru acest tip de alocare pasivă de capital la scară largă.
În concluzie, noua clasificare a României trebuie înțeleasă exact așa cum este: un semnal de diferențiere în cadrul piețelor de frontieră, dar nu o garanție a progresului către statutul de Piață Emergentă. Reclasificarea a venit la pachet cu reguli mai stricte, praguri mai ridicate și un orizont de timp prelungit. Deși România rămâne una dintre cele mai promițătoare piețe din regiune, îndeplinirea noilor standarde impuse de MSCI va necesita un efort susținut, nu doar din partea companiilor și a investitorilor, ci și din partea decidenților politici. Direcția este clară, însă distanța a crescut, iar promovarea nu poate avea loc mai devreme de 2 ani din momentul în care toate criteriile sunt îndeplinite, conchide Đivo Pulitika.
