Sursa foto: Pexels
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se vor finanța reforme, nu proiecte, ceea ce înseamnă că, fără schimbări în sectoarele incluse, în direcţiile agreate cu UE, nu se dau banii chiar dacă proiectele ar fi în principiu bune, arată think-tank-ul Expert Forum (EFOR), care a realizat o analiză – „PNRR for dummies” –, în care explică ce este și ce nu este acest plan.
„Dacă s-au plătit bani în avans, dar reformele promise nu se întâmplă, finanţarea se blochează chiar dacă proiectele se derulează bine pe teren”, explică EFOR, care susține că acest fond nu merge ca cele structurale din anii trecuţi şi nu trebuie confundat cu Bugetul multianual 2021-2027 („cele 50 de miliarde”).
PNRR trebuie așadar privit ca o matrice de condiţionalităţi şi benchmarks (repere) de tip Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), unde toată lumea e monitorizată pe progres de două ori pe an. „Şi nu sunt doar patru benchmarks pe justiţie ca în MCV, ci o puzderie, în nenumărate domenii. Scopul principal e să se facă reformele; cheltuirea banilor e în subsidiar”, arată EFOR.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit think-tank-ului, fiecare minister trebuie să trimită nu doar proiecte, ci şi o matrice de reforme ataşată lor. „Bună parte din ministere şi administraţie NU a înţeles lucrurile de mai sus şi trimite în continuare în PNRR proiecte, mai bune sau mai rele, dar fără reforme ataşate. Asta e principala dificultate în negocierile cu Comisia: cerem bani dar fără să spunem ce anume vrem să schimbăm, nu doar să construim”, arată EFOR.
Ultima plată din PNRR se poate face în 2026, iar tot ce nu este terminat trebuie să continue din fonduri proprii. „Practic avem la dispoziţie doar un cincinal, nu şapte ani (plus prelungiri) ca la Structurale, deci proiectele trebuie executate toate în acest calendar”, explică organismul.
EFOR subliniază că suma alocată României în granturi a fost încă din 2020 stabilită la 29,2 miliarde euro (13% din PIB) și nu s-a „pierdut” nimic la negocieri până acum şi nici nu s-a pus problema vreodată să primim 42 miliarde euro.
„Confuzia vine din aceea că guvernul a decis să adune mai multe proiecte decât se puteau finanţa (cu vreo 35% în plus) astfel încât, dacă unele se resping, să aibă altele la îndemână pe listă”, arată organizația.
Cum se derulează financiar PNRR
EFOR arată că oată lumea depune planurile naţionale agreate până în mai-iunie 2021, iar apoi fiecare ţară face un Plan de Finanţare (PF) eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic (milestones & targets). PF trebuie agreat cu Comisia, deci va urma încă o repriză de negocieri şi stres, în funcţie de cât de bine şi clar a fost făcut PNRR iniţial.
Prefinanţarea (13% din sumă) se virează la două luni după aprobarea PF. „În funcţie de cum ne mişcăm, poate fi octombrie 2021 sau mai târziu”, potrivit EFOR.
De două ori pe an facem un Raport de Implementare pe reforme (milestones), nu doar pe stadiul proiectelor cum eram obişnuiţi până acum. La ele ataşăm o cerere de plată conform calendarului agreat în PF.
„Decontarea celor două cereri de plată anuale se face în funcție de reforme, NU proporțional cu avansul fizic al proiectelor. Deci dacă ai promis reforma pensiilor sau ANAF, de exemplu, şi n-ai făcut-o la termen, se blochează banii chiar dacă lucrările pe proiecte sunt în grafic. Cu cât se decalează mai mult plăţile, cu atât e mai puţin probabil să te încadrezi în termenul de cinci ani”, arată EFOR.
Care sunt problemele?
Există o serie de probleme, în prezent, la negocierile cu Comisia Europeană, afirmă EFOR. „Avem ca temă să facem mai clar faptul că reformele finanțabile din PNRR sunt cele menționate în recomandările specifice de țară”, arată organizația..
Câteva exemple din reformele care au fost desemnate ca priorităţi în rapoartele de ţară ale Comisiei, deci sunt obligatorii, dar și problemele întâmpinate, potrivit EFOR:
- Reforma pensiilor, pe care ezităm să propunem un calendar exact
- Reforma salarizării în sectorul bugetar: chestiunea cu sporurile şi toate celelalte probleme
- Reforma în fiscalitate: aici am propus lucruri insuficiente, gen conectarea caselor de marcat, dar nu o reformă & digitalizare clară şi masivă a ANAF aşa cum se aşteaptă, pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor
- Reforma administraţiei locale: solicităm un fond pentru primării dar nu am propus nimic substanţial ca reforme, în afară de o versiune soft (voluntară) de asocieri de localităţi care e oricum posibilă şi pe cadrul legal actual.
Luni, 10 mai, premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a agrea o formă finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).