Banca Națională a României (BNR) probabil va menține la același nivel dobânda cheie, la ședința de politică monetară din 8 iulie, și probabil nu va exista nicio reducere a ratei cheie până la reuniunea din februarie 2026, pe fondul perspectivei unei inflații mai ridicate ca urmare a pachetului fiscal inflaționist, arată economiștii Erste/BCR, într-un raport. Banca estimează o inflație de 7,5% până la sfârșitul anului, după creșterea TVA, a accizelor și a liberalizării prețurilor la energia electrică.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Conform băncii, se preconizează că BNR va menține ratele dobânzilor neschimbate la ședința din 8 iulie.
Perspectivele inflației s-au deteriorat și, pe bază netă, pachetul de consolidare fiscală anunțat este inflaționist pe termen scurt.
Incertitudinile legate de impactul creșterii prețurilor la energie după expirarea plafonului de reglementare la 1 iulie și măsurile anunțate de creștere a ratelor TVA și a accizelor ar trebui să amâne planurile de reducere a ratelor dobânzilor în 2026.
Aceste măsuri ar trebui să fie incluse în previziunile actualizate privind inflația, care urmează să fie prezentate după reuniunea din 8 august.
„BNR s-a confruntat cu o înăsprire neașteptată și nedorită a politicii, ratele pieței sărind de la facilitatea de depozit la facilitatea de credit între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, din cauza trecerii poziției lichidității sistemului bancar față de BNR de la excedent la deficit. Acesta a fost rezultatul intervențiilor valutare importante ale băncii centrale pentru a limita vânzarea de RON în urma primului tur al alegerilor prezidențiale din mai. Rata efectivă bazată pe media ponderată a operațiunilor BNR a crescut la 5,99% în mai, de la 5,50% (nivelul înregistrat în ultimele nouă luni). După turul doi al alegerilor prezidențiale, BNR a furnizat săptămânal lichidități prin licitații repo la o rată cheie de 6,50%, care a devenit rata efectivă în iunie, pe măsură ce presiunile de depreciere a cursului de schimb s-au diminuat. Credem că rata cheie va rămâne neschimbată până la reuniunea din februarie 2026 și că anul viitor vor avea loc reduceri totale ale ratei de 150 pb”, arată raportul Erste.
Banca prognozează o inflație globală de 7,5% până la sfârșitul anului, presupunând o creștere mai degrabă moderată a prețurilor la electricitate în iulie, de aproximativ 30%, o transmitere de 60% a creșterii TVA și o transmitere de 100% a creșterii accizelor. Banca estimează că inflația de bază se va situa la 6,0% an/an la sfârșitul anului 2025.
Guvernatorul BNR a declarat în cadrul conferinței de presă din luna mai că reducerile suplimentare ale ratelor depind de stabilitatea pieței/fiscală și pot fi luate în considerare în a doua jumătate a anului, după ce ratele de pe piața monetară vor scădea sub nivelul ratei cheie.
Acesta a adăugat că traiectoria descendentă a inflației creează condiții pentru reducerea ratelor în a doua jumătate a anului, presupunând stabilitatea fiscală/de piață, deși în previziunile din luna mai nu a fost inclusă influența asupra inflației a slăbirii RON.
„Prin urmare, trebuie să se alinieze destul de multe stele înainte ca BNR să reia reducerea ratelor și totul depinde de lăsarea în urmă a incertitudinilor fiscale, ceea ce ar putea atenua presiunile asupra împrumuturilor externe pentru guvern, ar putea elibera fonduri UE neexploatate și, în cele din urmă, ar putea transforma poziția de lichiditate a sistemului bancar față de BNR într-un surplus”, arată economiștii Erste.
Având în vedere că se preconizează că economia va crește mult sub potențial pentru al doilea an consecutiv, iar consolidarea fiscală va adăuga riscuri de scădere a creșterii economice, este probabil ca banca centrală să examineze șocurile inflaționiste din partea ofertei odată ce traiectoria inflației va intra pe o traiectorie descendentă fermă și riscul pentru așteptările inflaționiste se va diminua.
BNR este probabil confortabilă cu noul interval EUR/RON, guvernatorul afirmând că RON este destul de apreciat în termeni de REER la conferința de presă din mai. Banca percepe că 5,05-5,10 este noul interval de confort al băncii centrale pentru EUR/RON, deoarece slăbirea suplimentară a RON ar putea adăuga combustibil nedorit la focul inflaționist. Vulnerabilitatea valutară rămâne ridicată din cauza deficitului mare de cont curent, a primelor de risc ridicate și a riscurilor de retrogradare a ratingului suveran. Prin urmare, ar putea fi necesar un cost de carry mai ridicat pentru a proteja RON.
Pe baza evaluării băncii, tonul BNR a rămas ușor „hawkish” la ședința de stabilire a ratei din 16 mai. Persistența inflației, stabilitatea financiară și incertitudinile fiscale sunt principalele preocupări ale băncii centrale. Incertitudinea ridicată fiind un subiect cheie.
