Europa: se preconizează că criza gazelor va dura cel puțin până în 2027

Dependența puternică a Europei de gazele naturale lichefiate va duce la creșterea prețurilor și a emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un context de concurență sporită cu China, subliniază un studiu realizat de think tank-ul The Shift Project, scrie Le Monde, potrivit Rador.

Iarna 2022-2023 prefigurează alte ierni grele pe frontul gazelor. De când Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie, Europa s-a reorientat masiv în privința furnizorilor: gazele naturale provenite din Rusia reprezintă acum 9% din importurile Uniunii Europene (au scăzut de la 40%). Pentru a înlocui această filieră, europenii s-au grăbit să semneze contracte pe termen lung cu țările exportatoare de gaz natural lichefiat (GNL). Germania tocmai a încheiat un contract pe cincisprezece ani cu Qatar, anunțat pe 29 noiembrie.

Acest gaz este mai întâi răcit la -161°C, astfel încât să poată fi transportat cu un tanc GNL, urmând a fi transformat înapoi în gaz în porturile europene. Creșterea bruscă a cererii explică saltul dramatic al prețurilor la gaze pe piața mondială, care s-au mărit de cinci ori în doar câteva luni, atingând cote fără precedent. Această dificultate a aprovizionării aduce temeri legate de posibile întreruperi de curent în mai multe țări europene care depind în mare măsură de centralele electrice pe gaz și dăunează industriei, în special în Germania, care se obișnuise cu producția alimentată de gaz rusesc relativ ieftin.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Potrivit unui studiu realizat de think tank-ul The Shift Project, această situație ar putea dura cel puțin (următorii) cinci ani. Într-un raport pentru Ministerul francez al Apărării și făcut public marți, 6 decembrie, think tank-ul condus de inginerul Jean-Marc Jancovici explică că 40% din necesarul de gaze al UE în 2025 riscă să nu fie satisfăcut sau să se bazeze pe surse de aprovizionare neidentificate până în prezent.

Dinamică structurală

Până în 2030, „deficitul global legat de absența unei reveniri la schimburile normale de gaze între UE și Rusia este de ordinul a 100 de gigametri cubi, adică echivalentul unei retrageri a Qatarului de pe piața GNL”, afirmă studiul. Pe baza datelor firmei de expertiză Rystad Energy, se subliniază că actuala criză a gazelor nu are nicio legătură cu situația economică, ci mai degrabă cu o dinamică structurală.

„În realitate, această criză a început în septembrie [2021], la momentul redresării post-Covid, și a fost agravată de războiul din Ucraina”, subliniază Matthieu Auzanneau, director al Proiectului Shift. „Sancțiunile împotriva Rusiei și atacurile asupra gazoductelor Nord Stream 1 și 2 au determinat Europa să caute alte surse de gaz. Dar UE nu este singura pe piață: China a reușit deja să-și asigure aprovizionarea pentru 2025, spre deosebire de europeni”.

Concurența puternică este activă și este probabil să se intensifice pe fondul unui „război economic” între Europa de Vest și Asia de Est, între aceste două regiuni și țările importatoare în curs de dezvoltare, dar și între țările europene înseși. „UE intră într-o zonă cu probleme, și acestea nu vor fi puține”, rezumă Auzanneau.

Pentru a înlocui gazul rusesc, UE are două opțiuni: creșterea importurilor de gaze din Qatar sau din Statele Unite. Însă dezvoltarea acestor rute suplimentare nu va fi imediată. Potrivit mai multor lideri ai sectorului gazelor intervievați de Le Monde, punerea în funcțiune a noi zăcăminte în aceste două țări va da roade abia din 2025 în cel mai bun caz, mai probabil în 2026. Și chiar dacă producția a reușit să crească în timp în alte țări producătoare (Mozambic, Cipru etc.), acest lucru nu va fi suficient pentru a satisface nevoile.

Risc major pentru industria europeană

Studiul Shift Project sugerează mai multe riscuri. În primul rând, această presiune asupra cererii globale de GNL va face ca prețurile să rămână la nivel global la nivelurile actuale „non-standard”, cel puțin până în 2025. Potrivit datelor de la Rystad Energy, prețurile gazelor ar putea rămâne de patru ori mai mari decât înainte de criză. „În 2023, prețurile în Europa vor fi mai mult sau cel puțin la fel de ridicate ca în 2022”, potrivit Auzanneau.

Un avantaj pentru veniturile companiilor de gaze, precum BP și TotalEnergies, doi campioni ai aprovizionării cu GNL. Dar un risc major pentru industria europeană: deja puternic afectate de creșterea prețurilor la gaze, multe companii ar putea să nu poată rezista unei astfel de situații pe termen lung. Aceasta este și îngrijorarea exprimată de Alexandre Saubot, președintele organizației patronale France industrie, într-un interviu acordat cotidianului Les Echos, în octombrie.

„Dacă Europa nu este capabilă să furnizeze întreprinderilor sale energie electrică fără carbon la un cost competitiv în comparație cu China și Statele Unite, declinul va dura câteva luni sau câțiva ani, dar va fi inevitabil”, estima acesta. Mai ales că dezvoltarea unor noi infrastructuri de gaze în Europa – precum terminalul Le Havre operat de TotalEnergies, care va fi operațional în 2023 – pentru a găzdui transportatorii de GNL va spori emisiile de gaze cu efect de seră ale UE.

Un plan care intenționează în special să dezvolte eficiența energetică și energiile regenerabile și să accentueze trecerea la electricitate. Pentru a reduce acest risc de gaz, „singura cale de ieșire este să ne respectăm angajamentele în materie de climă”, avertizează însă Matthieu Auzanneau. „Nu trebuie să fie o iluzie”, a spus el.