Eurostat: România, cel mai mare deficit de cont curent din UE în trimestrul IV din 2023

În ceea ce privește soldurile totale (intra-UE plus extra-UE) ale contului curent al statelor membre ale UE, cincisprezece state membre au înregistrat excedente, unsprezece au înregistrat deficite, în trimestrul al patrulea din 2023, arată Eurostat. Cele mai mari deficite au fost înregistrate de România (-6,9 mld. euro) și Grecia (-6,8 mld. euro).

Excedentul de cont curent al UE a fost de 107,9 miliarde de euro și un excedent de 62,3 miliarde de euro pentru comerțul cu servicii.

În trimestrul al patrulea din 2023, contul curent ajustat sezonier al balanței de plăți a UE a înregistrat un excedent de 107,9 miliarde EUR (+2,5% din PIB), comparativ cu un excedent de 86,2 miliarde EUR (+2,0% din PIB) în trimestrul al treilea din 2023 și un excedent de 24,3 miliarde EUR (+0,6% din PIB) în trimestrul al patrulea din 2022, potrivit estimărilor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Conturile curente și de capital ale UE

În trimestrul al patrulea din 2023 comparativ cu trimestrul al treilea din 2023, pe baza datelor ajustate sezonier

• excedentul contului de bunuri a scăzut (+63,9 miliarde EUR față de +76,1 miliarde EUR),
• excedentul contului de servicii a crescut (+62,3 mld. euro față de +24,4 mld. euro),
• excedentul contului de venituri primare a scăzut (+4,6 miliarde EUR față de +8,6 miliarde EUR) și
• deficitul contului de venituri secundare a scăzut (-22,9 miliarde EUR față de -23,0 miliarde EUR).

În plus, în aceeași perioadă, deficitul contului de capital a crescut (-10,5 miliarde EUR față de -0,3 miliarde EUR).

Principalii parteneri din UE

În al patrulea trimestru din 2023, pe baza datelor neajustate sezonier, UE a înregistrat excedente de cont curent cu Regatul Unit (+62,3 mld. euro), Elveția (+26. 5 mld. euro), SUA (+23,0 mld. euro), Canada (+9,9 mld. euro), Brazilia (+9,1 mld. euro), Hong Kong (+8,5 mld. euro), centrele financiare offshore (+7,9 mld. euro), Japonia (+6,0 mld. euro) și Rusia (+1,8 mld. euro). S-au înregistrat deficite cu China (-32,1 miliarde EUR) și India (-0,8 miliarde EUR).

Contul financiar al UE

Pe baza datelor neajustate în funcție de sezonalitate, în al patrulea trimestru din 2023

• activele de investiții directe ale UE au scăzut cu 375,3 mld. euro și
• pasivele aferente investițiilor directe au scăzut cu 370,1 mld. euro.

Prin urmare, UE a fost un beneficiar net de investiții directe din restul lumii, cu intrări nete de 5,1 mld. euro.

În același timp,

• investițiile de portofoliu au înregistrat intrări nete de 81,2 mld. euro, în timp ce
• alte investiții au înregistrat ieșiri nete de 89,5 miliarde EUR.

Contul curent al statelor membre (inclusiv fluxurile intra-UE)

În ceea ce privește soldurile totale (intra-UE plus extra-UE) ale contului curent al statelor membre ale UE, pe baza datelor disponibile, neajustate în funcție de sezonalitate, cincisprezece state membre au înregistrat excedente, unsprezece au înregistrat deficite, iar un stat membru a avut contul curent în echilibru în trimestrul al patrulea din 2023. Cele mai mari excedente au fost observate în Germania (+68,7 mld. euro), Țările de Jos (+22,6 mld. euro), Danemarca (+12,1 mld. euro), Suedia (+10,2 mld. euro), Spania, Italia (ambele +8,5 mld. euro) și Franța (+6,5 mld. euro). Cele mai mari deficite au fost înregistrate de România (-6,9 mld. euro) și Grecia (-6,8 mld. euro).

Citește și:

GRAFIC România, sub povara deficitelor gemene: Țara noastră are cea mai proastă poziție din întreaga Uniune Europeană (și) la acest capitol/ Economiști: Introducerea unor măsuri fiscale suplimentare “va fi absolut necesară”