EXCLUSIV Ce loturi de autostradă pierd finanțarea din PNRR / 12 contracte de achiziții cu probleme, pe Autostrada Transilvania A3, Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8 / Cristian Pistol: Nu e vina CNAIR – DOCUMENTE

Lotul UMB de pe A3 Autostrada Transilvania, toată Autostrada A7 Ploiești – Focșani și capetele din Autostrada Unirii A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț vor pierde finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza unor probleme la procedurile de achiziție, combinat cu nerespectarea termenelor de finalizare pentru unul dintre loturi, conform informațiilor și documentelor obținute de Economedia.

• Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat marți că anumite segmente din Autostrada Moldovei A7 și din Autostrada Unirii A8 au fost scoase din PNRR, din cauza problemelor la procedurile de achiziție, dar nu a precizat despre ce segmente din aceste autostrăzi este vorba.Amintim că România a inclus în PNRR toate cele 13 loturi din Autostrada Moldovei A7, cu o lungime totală de 319 kilometri, dar și două loturi din Autostrada Unirii A8. Este posibil, așadar, să fie scoase din PNRR inclusiv loturi din A7 Autostrada Moldovei finalizate sau foarte aproape de finalizare. Dragoș Pîslaru a declarat că guvernarea anterioară a refuzat să își asume politic că sunt proiecte care nu pot fi îndeplinite și aștepta ca cineva de la Comisia Europeană să atragă atenția asupra acestui fapt.

Documentele obținute de Economedia indică „nereguli grave” apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile / rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Conform documentelor consultate de Economedia, 12 licitații pentru loturi de autostradă de pe A3 Autostrada Transilvania, A7 Autostrada Moldovei și A8 Autostrada Unirii au probleme la procedurile de achiziție.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

Informațiile Economedia arată că pentru 12 contracte de achiziții publice au existat necorelări între documentele publicate în platforma națională de licitații publice SICAP și platforma europeană de licitații publice – Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).

Problemele au fost identificate pentru proceduri de licitație derulate în anii 2019, 2020, 2021 și 2022.

Iată lista integrală:

Pentru un număr de 8 contracte de achiziții publice, autoritatea contractantă nu a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunțurile de tip erată prin care au fost suspendate procedurile de achiziții publice, după cum urmează:

• Contractul nr. 92/40142/01.07.2020 având ca obiect „Proiectare și execuție Autostrada Brașov – Tg. Mureș- Cluj – Oradea, Secțiunea 3B: Mihăiești – Suplacu de Barcău, Secțiunea 3B2: Zimbor – Poarta Sălajului (km 13+260 – km 25+500) – RNC 6/15.12.2022”, în valoare de 836.898.636,22 lei fără TVA a fost atribuit operatorului economic ………… în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă a dispus suspendarea procedurii de achiziție în perioada 12.08.2019-10.03.2020, fără a publica la nivel european informații în legătură cu această suspendare
• Contractul nr. 92/87629/28.12.2020 având ca obiect „Proiectare și execuție Autostrada Brașov – Tg. Mureș- Cluj – Oradea, Secțiunea 3A2: Nădășelu – Mihăiești (km 8+700 – km 25+500) și Secțiunea 3B1: Mihăești – Zimbor (km 0+000 – km 13+260) – RNC 26/15.12.2022”, în valoare de 1.495.906.682,83 lei fără TVA a fost atribuit operatorului economic …………… în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă a dispus suspendarea procedurii de achiziție în perioada 14.08.2019-24.06.2020, fără a publica la nivel european informații în legătură cu această suspendare.
• Contractul nr. 92/63927/05.08.2022 având ca obiect „Servicii de Supervizare „Proiectare și execuție autostrada Brașov-Tg. Mureș-Cluj-Oradea, Secțiunea 3B: Mihăești – Suplacu de Barcău, Subsecțiunea 3B2: Zimbor-Poarta Sălajului (km 13+260-km 25+500”, în valoare de 24.634.442,40 fără TVA a fost atribuit asocierii formate din… .și ……. în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă a dispus suspendarea procedurii de achiziție în perioada 25.11.2021-18.01.2022, fără a publica la nivel european informații în legătură cu această suspendare.
• Contractul nr. 92/100957/25.11.2022 având ca obiect „Servicii de Supervizare „Proiectare și execuție autostrada Brașov-Tg. Mureș-Cluj-Oradea, Subsecțiunea 3A2: Nădășelu – Mihăilești (km 8+700-km 25+500) și Subsecțiunea 3B1 Mihăilești-Zimbor-Poarta Sălajului (km 0+100-km 13+260)”, în valoare de 28.980.128,74 fără TVA a fost atribuit asocierii formate din …… și …… în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă a dispus suspendarea procedurii de achiziție în perioada 24.11.2021-20.01.2022, fără a publica la nivel european informații în legătură cu această suspendare.
• Contractul nr. 92/74553/12.09.2022 având ca obiect „Execuție lucrări Autostrada Buzău–Focșani, Tronson 1 (km 0+000 – km 4+600 Buzău și Vadu Pașii”, în valoare de 689.285.996,26 lei fără TVA a fost atribuit asocierii formate din ………..în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă a dispus suspendarea procedurii de achiziție în perioada 05.04.2022-10.05.2022, fără a publica la nivel european informații în legătură cu această suspendare.
• Contractul nr. 92/74557/12.09.2022 având ca obiect „Execuție lucrări Autostrada Buzău–Focșani, Tronson 4 km 71+500 – km 82+440 Mândrești Munteni-Focșani Nord”, a fost atribuit asocierii formate…., în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă a dispus suspendarea procedurii de achiziție în perioada 05.04.2022-10.05.2022, fără a publica la nivel european informații în legătură cu această suspendare.
• Contractul nr. 92/5663/19.01.2023 având ca obiect „Execuție lucrări autostrada Buzău-Focșani: TRONSON 2 km 4+600-km 35+400 Vadu Păștii – Râmnicu Sărat”, în valoarea de 317.073.556,06 lei TVA a fost atribuit asocierii formate din …..în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă a dispus suspendarea procedurii de achiziție în perioada 12.04.2022-22.04.2022, fără a publica la nivel european informații în legătură cu această suspendare.
• Contractul nr. 92/5680/19.01.2023 având ca obiect „Execuție lucrări autostrada Buzău-Focșani: TRONSON 3km 35+400 – 4+600-km–Râmnicu Sărat- Mândrești Munteni”, în valoare de 1.469.390.182,97 lei fără TVA a fost atribuit asocierii formate din…… în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă a dispus suspendarea procedurii de achiziție în perioada 12.04.2022-22.04.2022, fără a publica la nivel european informații în legătură cu această suspendare.

Pentru un număr de 4 contracte de achiziții publice, autoritatea contractantă nu a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anunțurile de tip erată prin care au fost modificate fie termenele de depunere a ofertelor, fie criteriile de atribuire, fie valoarea estimată, după cum urmează:

• Contractul nr. 92/83189/09.12.2020 având ca obiect „Servicii de întocmire documentații cadastrale și rapoarte de evaluare pentru imobilele afectate de coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică, Secțiunea Mihăești – Suplacu de Barcău” în valoare de 4.800.540 lei fără TVA a fost atribuit operatorului economic….. în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă nu a publicat erata privind modificarea datei de deschiderea a ofertelor, modificarea termenului de depunere a ofertei, precum și prelungirea perioadei de valabilitate a ofertelor.
• Contractul nr. 92/53603/05.07.2022 având ca obiect „Execuție lucrări Autostrada Ploiești – Buzău, LOT 1 Dumbrava – Mizil (km 0+000 – km 21+000) – RNC 2/21.12.2022”, în valoare de 1.468.550.055, 22 lei fără TVA a fost atribuit asocierii formate din …… în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă nu a publicat erata privind modificarea criteriului de atribuire
• Contractul nr. 92/54421/07.07.2022 având ca obiect „Execuție lucrări Autostrada Ploiești – Buzău, LOT 2 Mizil – Pietroasele (km 21+000 – km 49+350)”, în valoare de 1.249.992.665 lei fără TVA a fost atribuit asocierii formate din….. în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă nu a publicat erata privind modificarea criteriului de atribuire.
• Contractul nr. 92/72422/03.09.2021 având ca obiect „Servicii de întocmire documentații cadastrale și rapoarte de evaluare pentru imobilele afectate de coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică, Secțiunea 3A2: Nădășel – Mihăiești”, în valoare de 847.000 lei fără TVA a fost atribuit operatoruluui economic, ……în urma desfășurării unei proceduri de licitație deshisă. Autoritatea contractantă nu a publicat erata privind modificarea valorii totale estimate a contractului.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a confirmat încă de săptămâna trecută, pentru Economedia, că există probleme legate de achiziții la unele segmente de autostradă și alte câteva investiții, care le fac neeligibile pe PNRR, în afara proiectelor cu probleme de progres fizic. Potrivit lui, însă, se vor căuta soluții de finanțare alternativă, pentru ca A7 și A8 să nu rămână fără finanțare.

Marți, el a anunțat public, într-o conferință de presă, că segmente din Autostrada Moldovei A7 și din Autostrada Unirii A8 au fost scoase din PNRR din cauza problemelor la procedurile de achiziție, dar nu a precizat despre ce segmente este vorba.

„Sunt segmente de autostradă (care au fost scose din PNRR, n.r.), nu din progres fizic, ci din probleme de achiziții publice. Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele prioritare din A7 și A8 care nu mai sunt prinse din PNRR”, a declarat ministrul.

El a clarificat că problemele de achiziții se referă la nerespectarea regulamentului european de achiziții publice. „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE”, a precizat Dragoș Pîslaru.

Cristian Pistol, directorul general al Companiei de Drumuri, a confirmat practic pentru Economedia că necorelarea între SICAP și JOUE a existat, însă el afirmă că corelarea sistemelor nu ținea de CNAIR. El a declarat pentru Economedia că CNAIR a prelungit procedurile de licitație, de exemplu pentru a răspunde și emite clarificări la întrebările ofertanților. Însă el a precizat că această procedură este folosită de toate autoritățile contractante.

„Faptul că nu există corelare între SICAP și JOUE nu este culpa autorității contractante, ci este treaba SICAP și JOUE. Am avut corecții pe alte programe operaționale pe tema asta, care au fost combătute în instanță și câștigate de noi. Dreptul de participare nu a fost împietat. Dacă companiile aveau obligația să participe la licitație, oricum ele aveau interesul să se înscrie în SICAP, așa că ar fi văzut aceste informații în SICAP. Corelarea celor două sisteme nu ținea de autoritatea contractantă”, a explicat el. În prezent, potrivit lui, SICAP și JOUE sunt corelate automat.