Comisia Europeană: România este cea care trebuie să decidă ce măsuri specifice adoptă pentru a reduce deficitul bugetar

Este de competența României să decidă ce măsuri specifice adoptă pentru a atinge țintele de deficit bugetar, arată un răspuns transmis de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Economedia.

• De ce este important? Amintim că autoritățile române folosesc adesea un discurs de tipul „Bruxelles-ul ne obligă să luăm anumite măsuri”, pentru a justifica decizii și politici publice nepopulare. Acest discurs a fost folosit de către Guvern și pentru a promova ordonanța care majorează taxe și introduce impozite noi, pentru a reduce deficitul bugetar, aflat pe o traiectorie care va depăși ținta asumată în acest an, dacă nu se iau măsuri.

Economedia a întrebat Comisia Europeană care au fost principalele puncte de discuție și concluziile generale ale întâlnirilor care au avut loc între miniștrii români și oficialii europeni, cu privire la măsurile fiscale, ținta de deficit bugetar, renegocierea PNRR și posibilitatea de a muta unele proiecte întârziate din PNRR în Politica de Coeziune.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a transmis că „au loc schimburi constante, aprofundate și constructive cu autoritățile române cu privire la punerea în aplicare a planului de redresare și de reziliență a României, precum și pentru a plasa finanțele publice ale țării pe o traiectorie sustenabilă”, dar că oficialii europeni „nu vor dezvălui conținutul acestor discuții”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Însă, ca parte a recomandărilor adresate României în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european publicat la 24 mai 2023, Comisia a transmis că a propus ca România să aplice politici fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, în vederea eliminării deficitului public excesiv din România și a consolidării poziției externe a țării.

Conform Comisiei, execuția bugetară pentru prima parte a anului 2023 a fost dificilă, ceea ce sugerează că vor fi necesare unele măsuri de consolidare pentru a atinge obiectivul de deficit global pentru 2023.

„Este de competența României să decidă cu privire la măsurile specifice care urmează să fie puse în aplicare pentru a atinge țintele de deficit”, subliniază, însă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Conform oficialului european, în primăvara anului 2024, Comisia va evalua datele privind execuția pentru 2023 și va decide în consecință cu privire la posibilele etape următoare în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Context. România și-a asumat prin legea bugetului o țintă de deficit de 4,4% din PIB, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu la Aleph News că fără măsuri suplimentare deficitul va ajunge la 6,2% din PIB.

Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 38,6 miliarde lei în primele șapte luni ale anului, respectiv 2,43% din PIB față de deficitul de 26,7 miliarde lei, respectiv 1,89% din PIB aferent primelor șapte luni ale anului 2022, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.

Mai mulți miniștri români au participat în ultimele zile la întâlniri cu oficialii Comisiei Europene la Bruxelles, pentru a prezenta măsurile fiscale asumate de Guvern pentru a reduce deficitul bugetar, pentru a discuta renegocierea PNRR și planul RePowerEU și pentru a stabili forma unor reforme esențiale asumate de România prin PNRR, precum reforma pensiilor speciale, care trebuie rediscutată în Parlament, dar și noua lege a pensiilor și noua lege a salarizării.

Miercuri, G4Media a scris, citând surse guvernamentale, că reprezentanții la nivel tehnic ai Comisiei Europene au respins măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, propuse luni și marți de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, drept insuficiente, și au cerut măsuri suplimentare. Guvernul respinge însă categoric sugestia de a crește TVA cu 2 puncte, până la 21%, sau de a elimina cota redusă de TVA de la alimente, potrivit surselor citate.