Foto: Dreamstime
Este de competența României să decidă ce măsuri specifice adoptă pentru a atinge țintele de deficit bugetar, arată un răspuns transmis de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Economedia.
- De ce este important? Amintim că autoritățile române folosesc adesea un discurs de tipul „Bruxelles-ul ne obligă să luăm anumite măsuri”, pentru a justifica decizii și politici publice nepopulare. Acest discurs a fost folosit de către Guvern și pentru a promova ordonanța care majorează taxe și introduce impozite noi, pentru a reduce deficitul bugetar, aflat pe o traiectorie care va depăși ținta asumată în acest an, dacă nu se iau măsuri.
Economedia a întrebat Comisia Europeană care au fost principalele puncte de discuție și concluziile generale ale întâlnirilor care au avut loc între miniștrii români și oficialii europeni, cu privire la măsurile fiscale, ținta de deficit bugetar, renegocierea PNRR și posibilitatea de a muta unele proiecte întârziate din PNRR în Politica de Coeziune.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a transmis că „au loc schimburi constante, aprofundate și constructive cu autoritățile române cu privire la punerea în aplicare a planului de redresare și de reziliență a României, precum și pentru a plasa finanțele publice ale țării pe o traiectorie sustenabilă”, dar că oficialii europeni „nu vor dezvălui conținutul acestor discuții”.
Însă, ca parte a recomandărilor adresate României în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european publicat la 24 mai 2023, Comisia a transmis că a propus ca România să aplice politici fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, în vederea eliminării deficitului public excesiv din România și a consolidării poziției externe a țării.
Conform Comisiei, execuția bugetară pentru prima parte a anului 2023 a fost dificilă, ceea ce sugerează că vor fi necesare unele măsuri de consolidare pentru a atinge obiectivul de deficit global pentru 2023.
„Este de competența României să decidă cu privire la măsurile specifice care urmează să fie puse în aplicare pentru a atinge țintele de deficit”, subliniază, însă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Conform oficialului european, în primăvara anului 2024, Comisia va evalua datele privind execuția pentru 2023 și va decide în consecință cu privire la posibilele etape următoare în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Context. România și-a asumat prin legea bugetului o țintă de deficit de 4,4% din PIB, iar premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu la Aleph News că fără măsuri suplimentare deficitul va ajunge la 6,2% din PIB.
Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 38,6 miliarde lei în primele șapte luni ale anului, respectiv 2,43% din PIB față de deficitul de 26,7 miliarde lei, respectiv 1,89% din PIB aferent primelor șapte luni ale anului 2022, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.
Mai mulți miniștri români au participat în ultimele zile la întâlniri cu oficialii Comisiei Europene la Bruxelles, pentru a prezenta măsurile fiscale asumate de Guvern pentru a reduce deficitul bugetar, pentru a discuta renegocierea PNRR și planul RePowerEU și pentru a stabili forma unor reforme esențiale asumate de România prin PNRR, precum reforma pensiilor speciale, care trebuie rediscutată în Parlament, dar și noua lege a pensiilor și noua lege a salarizării.
Miercuri, G4Media a scris, citând surse guvernamentale, că reprezentanții la nivel tehnic ai Comisiei Europene au respins măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, propuse luni și marți de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, drept insuficiente, și au cerut măsuri suplimentare. Guvernul respinge însă categoric sugestia de a crește TVA cu 2 puncte, până la 21%, sau de a elimina cota redusă de TVA de la alimente, potrivit surselor citate.
Următorul pas în discuția cu Comisia Europeană e discuția de vineri dintre premierul Marcel Ciolacu și președinta Ursula von der Leyen și vicepreședintele Valdis Dombrovskis. Ciolacu va merge la Bruxelles cu aceeași propunere prezentată și de ministrul Marcel Boloș, în speranța că va determina o decizie politică de acceptare a măsurilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
De asemenea, Ciolacu vrea să obțină de la Comisia Europeană acceptul ca România să poată depăși deficitul bugetar asumat de 4,4% din PIB până la nivelul de 5,5% din PIB.
Premierul Marcel Ciolacu a invocat joi sprijinul acordat de România pentru Ucraina și Republica Moldova în negocierile de vineri cu Comisia Europeană, care au ca miză acceptarea depășirii de către România a deficitului bugetar asumat.
O eventuală decizie politică a Comisiei Europene de acceptare a măsurilor asumate de guvern ar duce la deblocarea situației. În caz contrar, Comisia Europeană are instrumentele de a propune stoparea unor fonduri europene destinate României până când țara va reintra pe traiectoria asumată de reducere a deficitului.
Principalele creșteri de taxe și impozite și reduceri de cheltuieli cu care guvernul merge la Bruxelles sunt:
– eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din IT (care vor plăti impozit pe venit), agricultură și construcții (care vor plăti contribuțiile de sănătate)
– supraimpozit de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii
– supraimpozit pe locuințele care depășesc, cumulat, valoarea de 500.000 de euro
– creșterea plafonului pentru microintreprinderi
– eliminarea plafonului de TVA de 5% pentru mai multe produse și servicii
– desființarea a 200.000 de posturi neocupate din administrație
– desființarea unor posturi de șefi din administrație
– scăderea cheltuielilor în administrația locală (primării și consilii județene)
– creșterea redevențelor pentru anumite resurse naturale
– tăieri de costuri la companiile de stat și instituțiile autonome (BNR, ASF, ANRE, Consiliul Concurenței – etc.)
Citește AICI integral draftul de ordonanță de urgență privind măsurile fiscale.
Sursa foto: Dreamstime.com © Andrii Yalanskyi