EXCLUSIV Companiile din România au aplicat legea Kurzarbeit pentru peste 40.000 de angajați, cei mai mulți din industria prelucrătoare și HoReCa / Statul a făcut plăți de aproape 300 milioane lei

Peste 40.000 de angajați din România au lucrat în sistem Kurzarbeit, cu timp de muncă redus, în momentul de apogeu al aplicării acestei măsuri, intens cerute de angajatorii aflați în dificultate din cauza pandemiei. Cei mai mulți angajați cărora le-a fost redus timpul de lucru au fost din industria prelucrătoare și HoReCa, în timp ce măsura nu a fost aplicată pentru niciun angajat bugetar sau din producția și furnizarea de energie, arată datele furnizate în exclusivitate pentru Economedia de către Inspecția Muncii.

Angajatorii au solicitat, încă de la începutul pandemiei, ca statul să introducă și în România sistemul de muncă flexibilă Kurzarbeit, un model pe care îl aplică cu succes economia Germaniei, pentru a evita concedierile. Modelul a fost introdus spre finalul anului trecut, în principal la propunerea oamenilor de afaceri din Camera de Comerț Româno-Germană. Sindicaliștii din România, respectiv reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), au criticat această lege, acuzând că îi transformă pe angajaţi în marionete la dispoziţia permanentă a angajatorilor.

Ce este Kurzarbeit? Modelul de lucru Kurzarbeit prevede păstrarea angajaților, însă cu reducerea timpului de muncă cu până la 80%, pentru ca angajatorii să își permită plata salariilor, în contextul în care sunt afectați de asemenea de o reducere a activității, cum s-a întâmplat în pandemie. Mai precis, angajații nu sunt concediați, continuă să lucreze, dar doar atât cât are nevoie angajatorul. Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru. Statul contribuie la acest sistem prin decontarea indemnizaţiei acordate salariaților afectați de reducerea timpului de lucru, la cererea acestora.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Guvernul estima că 60.000 de companii din sectoarele extrem de afectate de criză, cum sunt industriile ospitalității și a evenimentelor, cultura și sportul, vor menține sau readuce în activitate cu timp parțial de muncă în jur de 500.000 de angajați.

Kurzarbeit în România

Datele oficiale obținute de Economedia arată însă că au fost incluși în sistemul de muncă flexibilă Kurzarbeit de 10 ori mai puțini angajați față de cifrele estimate inițial de autorități.

Dacă la 31 decembrie 2020 erau peste 20.000 de contracte de muncă în sistem Kurzarbeit înregistrate la Inspecția Muncii, numărul lor s-a dublat până în martie 2021, ajungând la 42.841. Cu toate acestea, luna martie pare să fi fost apogeul aplicării măsurii.

Datele de la Inspecția Muncii obținute de Economedia arată că, în contextul eliminării restricțiilor și a revenirii activității economice, angajatorii au renunțat treptat la reducerea timpului de lucru, iar la 30 iunie mai erau doar 21.338 de contracte de muncă înscrise în sistemul Kurzerbeit.

Cei mai mulți angajați incluși în sistemul Kurzarbeit au fost din industria prelucrătoare: 13.380 la 31 decembrie 2020, un maxim de 29.026 de angajați la 31 martie 2021 și 13.367 angajați la 30 iunie 2021.

Și sectorul HoReCa a profitat de măsura Kurzarbeit și a înscris aproape 5.300 de angajați, la momentul maxim, din aprilie 2021. La finalul lunii iunie, doar 2.800 de angajați din hoteluri și restaurante mai aveau program redus de lucru.

În comerțul cu ridicata și cu amănuntul, a existat un maxim de 3.339 de angajați cu timp redus de lucru, în aprilie 2021, pentru ca la finalul lui iunie să scadă la 1.584.

Au existat și sectoare de activitate unde niciun angajat nu a fost inclus în sistemul Kurzarbeit, respectiv administrația publică și producția și furnizarea de energie.

Ce indemnizații a plătit statul

Potrivit Ordonanței care reglementează Kurzarbeit, angajatorii care din cauza crizei economice reduc programul salariaţilor pot solicita Guvernului decontarea unei părţi a salariului angajaţilor pentru perioada în care se reduce programul de muncă al acestora.

Datele obținute de Economedia arată că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a efectuat plăți, pentru aceste deconturi, în valoare totală de 284.246.521 lei, în perioada septembrie 2020 – iunie 2021.