EXCLUSIV Companiile din România au aplicat legea Kurzarbeit pentru peste 40.000 de angajați, cei mai mulți din industria prelucrătoare și HoReCa / Statul a făcut plăți de aproape 300 milioane lei

Peste 40.000 de angajați din România au lucrat în sistem Kurzarbeit, cu timp de muncă redus, în momentul de apogeu al aplicării acestei măsuri, intens cerute de angajatorii aflați în dificultate din cauza pandemiei. Cei mai mulți angajați cărora le-a fost redus timpul de lucru au fost din industria prelucrătoare și HoReCa, în timp ce măsura nu a fost aplicată pentru niciun angajat bugetar sau din producția și furnizarea de energie, arată datele furnizate în exclusivitate pentru Economedia de către Inspecția Muncii.

Angajatorii au solicitat, încă de la începutul pandemiei, ca statul să introducă și în România sistemul de muncă flexibilă Kurzarbeit, un model pe care îl aplică cu succes economia Germaniei, pentru a evita concedierile. Modelul a fost introdus spre finalul anului trecut, în principal la propunerea oamenilor de afaceri din Camera de Comerț Româno-Germană. Sindicaliștii din România, respectiv reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), au criticat această lege, acuzând că îi transformă pe angajaţi în marionete la dispoziţia permanentă a angajatorilor.

Ce este Kurzarbeit? Modelul de lucru Kurzarbeit prevede păstrarea angajaților, însă cu reducerea timpului de muncă cu până la 80%, pentru ca angajatorii să își permită plata salariilor, în contextul în care sunt afectați de asemenea de o reducere a activității, cum s-a întâmplat în pandemie. Mai precis, angajații nu sunt concediați, continuă să lucreze, dar doar atât cât are nevoie angajatorul. Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru. Statul contribuie la acest sistem prin decontarea indemnizaţiei acordate salariaților afectați de reducerea timpului de lucru, la cererea acestora.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Guvernul estima că 60.000 de companii din sectoarele extrem de afectate de criză, cum sunt industriile ospitalității și a evenimentelor, cultura și sportul, vor menține sau readuce în activitate cu timp parțial de muncă în jur de 500.000 de angajați.

Kurzarbeit în România

Datele oficiale obținute de Economedia arată însă că au fost incluși în sistemul de muncă flexibilă Kurzarbeit de 10 ori mai puțini angajați față de cifrele estimate inițial de autorități.

Dacă la 31 decembrie 2020 erau peste 20.000 de contracte de muncă în sistem Kurzarbeit înregistrate la Inspecția Muncii, numărul lor s-a dublat până în martie 2021, ajungând la 42.841. Cu toate acestea, luna martie pare să fi fost apogeul aplicării măsurii.

Datele de la Inspecția Muncii obținute de Economedia arată că, în contextul eliminării restricțiilor și a revenirii activității economice, angajatorii au renunțat treptat la reducerea timpului de lucru, iar la 30 iunie mai erau doar 21.338 de contracte de muncă înscrise în sistemul Kurzerbeit.

Cei mai mulți angajați incluși în sistemul Kurzarbeit au fost din industria prelucrătoare: 13.380 la 31 decembrie 2020, un maxim de 29.026 de angajați la 31 martie 2021 și 13.367 angajați la 30 iunie 2021.

Și sectorul HoReCa a profitat de măsura Kurzarbeit și a înscris aproape 5.300 de angajați, la momentul maxim, din aprilie 2021. La finalul lunii iunie, doar 2.800 de angajați din hoteluri și restaurante mai aveau program redus de lucru.

În comerțul cu ridicata și cu amănuntul, a existat un maxim de 3.339 de angajați cu timp redus de lucru, în aprilie 2021, pentru ca la finalul lui iunie să scadă la 1.584.

Au existat și sectoare de activitate unde niciun angajat nu a fost inclus în sistemul Kurzarbeit, respectiv administrația publică și producția și furnizarea de energie.

Ce indemnizații a plătit statul

Potrivit Ordonanței care reglementează Kurzarbeit, angajatorii care din cauza crizei economice reduc programul salariaţilor pot solicita Guvernului decontarea unei părţi a salariului angajaţilor pentru perioada în care se reduce programul de muncă al acestora.

Datele obținute de Economedia arată că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a efectuat plăți, pentru aceste deconturi, în valoare totală de 284.246.521 lei, în perioada septembrie 2020 – iunie 2021.