Foto: Pexels / Karolina Grabowska
O scrisoare a unuia dintre liderii instituțiilor UE, consultată de G4Media.ro, a deschis dezbaterea despre viitorul fondurilor de coeziune din UE, adică banii europeni de care beneficiază România și alte 18 state membre pentru a se dezvolta. Șeful Comitetului European al Regiunilor a somat-o pe Ursula von der Leyen să spună public dacă vrea să înlocuiască aceste fonduri europene ”clasice” primiți de statele membre indiferent de modul de cheltuire, cu un mecanism similar cu PNRR, în care banii sunt condiționați de reforme și pot fi suspendați dacă un stat nu face respectivele reforme. Pentru România, care are de recuperat decalaje mari față de Vest, dezbaterea are o miză de miliarde de euro.
Principalele consecințe ale unei astfel de schimbări:
- fondurile de coeziune NU sunt condiționate de reforme și NU pot fi pierdute de statele membre decât în condiții extreme (nerespectarea statului de drept, cazul Ungariei). În schimb, fondurile de tip PNRR sunt condiționate de reforme, prevăzute sub formă de ținte și jaloane, și pot fi suspendate sau amânate în caz de neîndeplinire (vezi cazul României, care nici acum nu a primit în întregime tranșa 2 pentru că nu a făcut toate reformele)
- fondurile de coeziune sunt gestionate atât de guvernul central, cât și autoritățile locale (în cazul României e vorba de cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională – ADR), ceea ce înseamnă o partajare a puterii între nivelul central și cel local. În schimb, fondurile de tip PNRR sunt gestionate doar de guverne, ceea ce nemulțumește autoritățile regionale din UE
- fondurile de coeziune NU urmăresc neapărat politicile de bază ale UE (de ex. creșterea competitivității economice în cursa globală cu SUA și China, politicile ecologice, digitalizarea), ci sunt croite de fiecare stat membru pentru nevoile specifice (în țări precum cele din Est încă sunt folosite pentru servicii de bază precum apă, canalizare, utilități publice în general). Fondurile de tip PNRR însă sunt direcționate de Comisia Europeană spre mari proiecte care răspund tocmai acestor politici la nivel UE pentru a întări economia europeană, în ideea că proiectele de utilități publice ar trebui să fie în responsabilitatea statelor membre.
Discuția a fost lansată în spațiul public de Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor, care i-a transmis Ursulei von der Leyen că desființarea actualelor fonduri de coeziune și eliminarea postului de comisar pentru politica de coeziune ”ar slăbi și submina principiile UE și va avea un impact asupra Pieței Unice, asupra coeziunii sociale și teritoriale și, în cele din urmă, asupra democrației și proiectului European”.
Scrisoarea a venit după ce presa europeană a scris că Ursula von der Leyen, dacă va fi aleasă pentru un nou mandat de președintel al Comisiei Europene, ar putea propune în viitorul său program politic o înlocuire a actualei politici de coeziune cu Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), adică mecanismul care guvernează fondurile din PNRR.
De ce este importantă pentru România această posibilă schimbare tectonică din UE? Pentru că eventualele schimbări se vor aplica începând cu viitorul buget multianual al UE 2028-2034, iar dacă fondurile de coeziune actuale vor fi înlocuite complet sau în mare măsură cu fonduri de tip PNRR, asta va duce la schimbări majore în dezvoltarea economică.
”Această schimbare ar fi un lucru bun, pentru că ar forța reformele structurale de care România are atât de mare nevoie, ar pune presiune pe guverne să le facă, pentru că altfel ar pierde bani. În primul rând, probabil că nu ar mai fi finanțate cu fonduri UE multe dintre proiectele mici și banii necesari ar veni din bugetul național. În schimb, banii europeni ar fi investiți pentru a aduce valoare adăugată mare: sprijin pentru dezvoltarea companiilor, pentru digitalizarea lor reală, pentru trecerea la un nivel mai amre de creativitate și dezvoltare economică”, a declarat pentru G4Media un înalt oficial român.
”Dar guvernelor nu le convine să fie condiționate, așa că mă aștept să opună rezistență la această schimbare, mă aștept să se lupte pentru păstrarea fondurilor de coeziune clasice, în care nimeni nu îi controlează în mod real să vadă ce fac cu banii și dacă e nevoie reală să fie cheltuiți pentru utilități publice în localități aproape abandonate, de exemplu”, a mai spus oficialul român.
Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European spune că ”mă aștept ca Politica de coeziune să fie susținută de un număr foarte mare de state membre în continuare și să aibă continuitate și în următorul exercițiu bugetar, poate cu anumite amendamente, în special un focus pe investiții noi și resurse adiționale pentru statele care implementează reforme, dar nu mă aștept ca toate fondurile europene să fie condiționate de reforme”.
Mureșan, care a coordonat din Parlamentul European dezbaterile privind PNRR, a mai declarat că ”unul dintre avantajele Politicii de coeziune este implicarea autorităților locale și regionale, care au un rol puternic în Politica de coeziune și au un rol mai slab în PNRR. PNRR este un instrument la mâna guvernelor, în ciuda dorinței Parlamentului European ca autoritățile locale să fie implicate mai mult în implementarea sa. Guvernele naționale nu au acceptat acest lucru la momentul în care am elaborat legislația europeană. Politica de coeziune are, așadar, și avantajul de a implica autoritățile locale. Din acest motiv, autoritățile locale vor rămâne apărătorii Politicii de coeziune, așa cum a fost și Parlamentul European întotdeauna.”
Vor apărea schimbări care să afecteze România? Siegfried Mureșan spune că ”mă aștept ca Politica de coeziune să continue să evolueze, să fie încurajate, cu precădere, investițiile în domeniile noi ce țin de digitizare, reducerea consumului de energie, îmbunătățirea eficienței energetice și chiar investiții care să ducă la o protecție mai bună a cetățenilor, în proiecte cu utilizare duală, civilă și militară, însă nu mă aștept ca Politica de coeziune să își schimbe în mod profund caracterul de politică de solidaritate și dezvoltare echitabilă”.
Corina Crețu, fost comisar european pentru Politica Regională, a declarat pentru G4Media că ”renunțarea la portofoliul pentru Politica regională și coeziune teritorială ar fi un semnal foarte prost in ceea ce privește solidaritatea europeană și ajutorul pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Încă din anii ‘70, această politică și-a dovedit eficiența în ceea ce privește reducerea disparitatilor dintre Vestul și Estul Europei, dar și dintre regiunile aceleiași țări. Împărtășesc îngrijorările Președintelui Comitetului Regiunilor. Toate Rapoartele arată impactul pozitiv pe care Politica Regională l-a avut în ceea ce privește îmbunătățirea infrastructurii, stimularea investițiilor, promovarea inovației și a cercetării în regiuni și consolidarea capacității administrative și instituționale a regiunilor”.
Corina Crețu a avertizat că ”din punct de vedere politic, consider ca renunțarea la portofoliul politicii de coeziune ar alimenta curentele anti-europene din diferite țări, care deja și-au făcut campanie vorbind de “egoismul” unor State Membre, de tratament diferit acordat cetățenilor europeni. Estul Europei s-a dezvoltat enorm datorită fondurilor europene, de asemenea țările din Parteneriatul Estic și Balcanii de Vest au nevoie ca de aer de fondurile de pre-aderare. Împărtășesc opinia potrivit căreia ar fi necesară o clarificare imediată din partea Comisiei Europene.
Bugetul 2021-2027 este în curs de derulare în multe țări, o schimbare radicală de paradigmă ar duce la creșterea disparitatilor și încetinirea procesului de dezvoltare și creare de locuri de muncă în regiunile dezavantajate. În plus, este și o problemă juridică, politica regională fiind specificată in Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. Sunt conștientă de faptul ca exista noi priorități care țin de războiul din Ucraina și ideea formării unui sistem comun de apărare, de asemenea lecțiile pandemiei au dus la nevoua creării unei Uniuni Europene a Sănătății. Aceste domenii erau până acum atributele suverane ale Statelor Membre.
Soluția este, în opinia mea, de a găsi modalități pentru creșterea Bugetului Uniunii Europene. Eliminarea portofoliului politicii regionale, cea mai tangibilă politică care se vede în viața fiecărui cetățean și în fiecare localitate din Europa, ar fi o mare greșeală”.
Dacian Cioloș, fost comisar pentru Agricultură și fost lider al grupului Renew din Parlamentul European, a declarat pentru G4Media că e vorba despre ”o discuție eternă în preajma creării noului buget multianual al UE, iar acum se așteaptă noul proiect politic al Ursulei von der Leyen.
Subiectul coeziune vs PNRR există de când a apărut PNRR, după care ne-am dat seama că dezbaterea privind pierderea de competitivitate a UE față de SUA și China e reală și e nevoie de o soluție. Atunci, liderii UE au decis să le ceară lui Enrico Letta și Mario Draghi (economiști extrem de respectați la nivel global – n.red.) rapoarte care să indice direcțiile corecte de dezvoltare. Și ambele rapoarte arată că UE are nevoie de foarte mulți bani ca să pompeze în economie pentru a consolida piața europeană ca să reziste în competiția cu SUA și China”.
Cioloș a explicat că de aici a apărut nevoie de fonduri: ”De aici e alimentată iar ideea de renunțare la fondurile coeziune, pentru că țările net contributoare la bugetul UE spune că e nevoie de fonduri de tip PNRR. Conceptul PNRR e unul de tip top-down, stabilești la scară europeană de ce e nevoie ca să reduci decalajele economico-fiscale și să ai reziliență economica, iar reformele înseamnă consolidarea și integrarea economiile statelor membre. În schimb, coeziunea e abordarea bottom-up, unde prioritățile vin de la regiuni, care vor și ele puterea de decizie.
”Nu mă aștept la dispariția politicii de coeziune pe termen mediu. Dacă România și-ar fi făcut treaba cum trebuia, nu ar fi avut o problemă cu această schimbare. Dar România are o problemă de coeziune internă pentru că nu a implementat corect fondurile europene. Pierdem niște oportunitati, noi nu atragem nici fondurile de coeziune și nici PNRR”, a conchis Cioloș.