Sursa foto: Pixabay
Guvernul estimează că pentru ajustarea tuturor contractelor de lucrări publice cu scumpirea materialelor de construcții ar fi nevoie de credite de angajament de până la 5,7 miliarde lei, bani care vor fi prevăzuți la rectificarea bugetară, a declarat pentru Economedia ministrul Dezvoltării Cseke Attila.
- Guvernul a adoptat în ședința de luni o ordonanță care permite ajustarea valorilor contractelor, în cazul proiectelor construite cu finanțare din bani publici, cu scumpirile materialelor de construcții. Soluția va putea fi aplicată atât în cazul creșterilor cât și, eventual, al scăderii prețurilor materialelor de construcții, pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică. Conform actului normativ adoptat, constructorii au acum posibilitatea ca, prin încheierea unui act adițional la contract, cu acordul beneficiarului, respectiv al UAT-ului, în cazul contractelor aflate în execuție, să modifice prețul materialelor de construcții stabilite în contractul inițial, în funcție de statisticile oficiale ale INS. În condițiile apariției unor costuri suplimentare, în cazul proiectelor cu finanțare națională, autoritățile locale pot depune cereri la ministerul de resort, care finanțează proiectul, pentru acoperirea acestora.
Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a explicat pentru Economedia cum va funcționa mecanismul ajustării contractelor de lucrări publice și ce coeficient de ajustare va fi folosit.
Astfel, nu se ajustează contractul în sine, ci ajustarea se face la fiecare factură prezentată de constructor pentru decontare. Vor exista două formule de ajustare; programele naționale de lucrări publice vor folosi o formulă pe baza unui indice al Institutului Național de Statistică; proiectele de lucrări publice finanțate prin fonduri europene vor folosi o formulă polinomială, cu alte valori.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Vor exista nouă tipuri de investiții publice, precum construcții sau reparații, pentru care vor fi folosite procente diferite de ajustare, ce merg de la 37% la 47%, în funcție de cantitatea de materiale de construcții folosită pentru fiecare dintre aceste investiții. Ajustarea urmează așadar să fie făcută numai pe partea de materiale de construcții, nu și pentru manoperă, transport sau cheltuieli salariale.
De exemplu, pe clădiri rezidențiale noi, pentru construcția unui bloc de locuințe, materialele de construcție reprezintă 47,3% din prețul construcției. Dacă un constructor depune o factură de 100 de lei pe un astfel de contract, poate fi ajustată doar partea de 47,3% care reprezintă partea de materiale de construcții. Indicele calculat de Institutul Național de Statistică cu care va fi ajustată o astfel de factură este, în prezent, de 1,21, ceea ce reflectă scumpirile de la începutul anului până în luna iunie.
Astfel, se înmulțește partea din factură care poate fi ajustată, de 47,3% (în acest caz, 47,3 lei), cu indicele de 1,21 calculat de INS. Drept urmare, iese un total de 57 de lei, care se adaugă la diferența din factură care nu a fost ajustată, care reprezintă manopera, transportul și salariile. „O să-mi iasă, la o factură de 100 lei, probabil o factură ajustată de 107 – 111 lei”, a explicat ministrul Cseke Attila pentru Economedia.
Pentru un contract de reparații, partea de materiale de construcții din facturi ar putea fi mai mică, iar procentul de ajustat ar putea scădea până la 37%.
În cazul în care există o scădere a prețurilor materialelor de construcții, INS va calcula din nou acest indice, care, în acest caz, va fi subunitar. Astfel, la o ieftinire a materialelor de construcții, indicele va ajunge sub 1. „Dacă INS spune că raportul e 0,98, atunci înmulțesc partea din factură ce reprezintă materialele de construcții cu acest indice. Înseamnă că, în loc de 47,3 lei, rămân 46 sau 45 lei. Îi adaug la diferența de manoperă, transport și salarii și îmi iese 98 sau 99 lei, la o factură depusă de 100 de lei. Și voi plăti, pe factură, 98 sau 99 lei”.
Ajustările se vor aplica doar pentru restul de executat din lucrarea publică la momentul intrării în vigoare a ordonanței, intrarea în vigoare fiind imediată.
Aceasta se va putea aplica la toate contractele unde nu există altă clauze de ajustare.
Vor exista patru termene. Primul termen, de 15 zile, va fi cel în care firma trebuie să solicite autorității contractante, dacă dorește, să introducă această clauză de ajustare printr-un act adițional în contract. Dacă firma solicită acest lucru, autoritatea contractantă este obligată să încheie actul adițional cu clauza de ajustare în 15 zile. În următoarele 15 zile, primăria solicită Ministerului Finanțelor sumele în plus calculate pentru ajustare. Ministerul Finanțelor are 45 de zile pentru a evalua această solicitare.
Ministrul Dezvoltării Cseke Attila estimează că 6-7.000 de contracte ar putea fi ajustate numai pe Programul Național de Dezvoltare Locală, la care se mai adaugă și alte contracte, precum cele de la Compania Națională de Investiții.
Ordonanța mai prevede că, de la intrarea în vigoare, clauza de ajustare va trebui introdusă în toate contractele cu fonduri publice. În plus, formula de ajustare se va aplica și pentru lucrările publice care sunt în procedură de achiziție publică la momentul ordonanței.
Guvernul ar avea nevoie, pentru ajustarea tuturor contractelor eligibile în acest moment, de 5,7 miliarde de lei credite de angajament, potrivit evaluărilor și simulărilor realizate la nivelul ministerelor implicate în elaborarea acestei ordonanțe. Acești bani vor fi alocați la rectificarea bugetară.