EXCLUSIV Marile reforme asumate de guvern prin programul de convergență: listarea la bursă a pachetelor de acțiuni la firmele de stat, emiterea de obligațiuni verzi și reforma pensiilor

Economedia prezintă în exclusivitate Programul de convergenţă, aprobat miercuri în ședinţa de Guvern. Printre cele mai importante reforme asumate în program se numără listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar, reforma pensiilor, dar și emiterea de obligațiuni ”verzi” pentru finanțarea deficitului de stat, așa cum fac deja multe state membre UE

• Citește aici Programul de convergență pentru perioada 2021 – 2024

Cele mai importante prevederi din Program:

Se are în vedere îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar. Trebuie menționată oferta publică primară pentru vânzarea unui pachet de 10% acțiuni nou emise la SPEEH Hidroelectrica S.A., prin majorare de capital social.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Pe termen mediu, toate categoriile de cheltuieli bugetare, cu excepția formării brute de capital fix se vor reduce treptat ca pondere în PIB. Ajustări semnificative ca pondere în PIB sunt estimate la cheltuielile de personal (în reducere cu 1,4 puncte procentuale în intervalul 2022-2024) și asistență socială (în reducere cu 0,9 puncte procentuale în intervalul 2022-2024) în contextul menținerii politicii salariale și sociale prudente, implementată începând cu 2021.

În anul 2021, necesarul brut de finanțare se situează la aproximativ 130,8 miliarde lei. Volumul total al împrumuturilor care urmează să fie atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe este determinat de un nivel al deficitului bugetar de ~80 miliarde lei (7,16% din PIB) și de nivelul datoriei publice care urmează să fie refinanțat în 2021 în valoare de 50,9 miliarde lei. Pentru anul 2021, volumul indicativ al titlurilor de stat anunțate care urmează a fi emise pe piața internă este de aproximativ 85,5 miliarde de lei, în timp ce suma care va fi mobilizată de pe piața externă este de aproximativ 8,5 miliarde (echivalent) euro prin emisiuni de euroobligațiuni în cadrul programului MTN, prin trageri de la instituții financiare internaționale (IFI) și împrumut UE – Instrument SURE.

Având în vedere nivelul estimat al deficitelor bugetare ESA în perioada 2021 – 2024, Finanțele estimează că ponderea datoriei guvernamentale brute nu va depăși 54,0% din PIB.

Pe termen mediu, se are în vedere diversificarea instrumentelor de finanțare, prin realizarea de emisiuni de obligațiuni „verzi” și crearea Cadrului general de emisiuni de obligațiuni verzi la nivel suveran, urmând să fie identificate în bugetul de stat proiectele de investiții/cheltuieli „verzi”.

Impactul pozitiv al reformelor și investițiilor cuprinse în PNRR nu a fost inclus în bugetul aprobat pe anului 2021. Odată cu aprobarea planului de către Consiliul Uniunii Europene (ca urmare a propunerii Comisiei Europene), fluxurile financiare determinate de proiectele finanțate prin PNNR vor fi cuprinse în rectificarea bugetară a anului 2021.

În ceea ce privește impactul fondurilor europene atrase prin PNRR asupra perspectivelor economice pe termen mediu, se așteaptă un efect adițional asupra creșterii economice de circa 1,1 puncte procentuale, în medie, în fiecare an al perioadei 2021-2026.

În 2021 este așteptată o revenire completă a activității economice, cu un avans estimat al PIB real de 5%. Pentru perioada 2022 – 2024 se estimează că economia românească va crește cu un ritm mediu anual de 4,9%. Cererea internă, cu un ritm mediu anual de 5,4%, va continua să reprezinte motorul creșterii economice în acest interval.

Bugetul aprobat pentru anul 2021 cu un nivel al deficitului bugetar de 8% din PIB (în termeni ESA) asigură o ajustare de 1,2 puncte procentuale față de 2020. Pe termen mediu este estimată o reducere semnificativă a deficitului bugetar de aproximativ 6,3 puncte procentuale până în 2024, în condițiile unei diminuări semnificative a cheltuielilor bugetare ca procent în PIB și a creșteri ușoare a veniturilor bugetare (% în PIB). Traiectoria de consolidare fiscală este reflectată și în termeni structurali începând cu acest an când este estimată o valoare a deficitului structural la 7,6% din PIB, urmând ca în anul 2024 acest indicator să coboare la 3,6% din PIB, ceea ce generează o ajustare de aproximativ 4 puncte procentuale pe termen mediu

Pentru anul 2021 este așteptată o ușoară ajustare a deficitului de cont curent. Pe termen mediu, nivelul deficitului de cont curent este estimat să se mențină în jurul valorii medii anuale de 11,3 miliarde euro, însă, exprimat ca pondere în PIB, se va ajusta treptat, până la nivelul de 3,9% în 2024.

Estimările indică o traiectorie descendentă a inflației pe parcursul intervalului de prognoză. Pentru anul 2021 se așteaptă o creștere a ratei inflației, atât ca medie anuală (3,1%), cât și la finele anului (3,2%). Cu toate acestea, pe termen mediu 2022-2024, în lipsa altor presiuni asupra prețurilor de consum, se preconizează un trend descendent al inflației, ajungând în anul 2024 la 2,4% la sfârșitul anului și 2,5% ca medie anuală.

O schimbare de paradigmă o reprezintă planul de prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative, pentru a spori absorbția fondurilor UE. Mai precis, ordonatorii principali de credite sunt obligați să finanțeze cu precădere, în funcție de necesarul de finanțare, acele proiecte de investiții publice care obțin punctaje ridicate în urma aplicării principiilor și criteriilor de prioritizare.

Finanțele mai susțin că România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro, dar eforturile Guvernului se concentrează în continuare pe minimizarea efectelor sociale și economice negative ale pandemiei.