Ministerul Finanțelor vrea să se finanțeze prin „obligațiuni verzi”

Carmen Radu apr. 27, 2021 0 comentarii
ministerul finantelor, mfp

Ministerul Finanțelor anunță că are în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, pentru a se finanța în perioada 2021-2023. România este printre singurele țări din regiune care nu a emis încă astfel de obligațiuni.

„În implementarea planului de finanțare se va avea în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni”, arată un memorandum ce va fi discutat în ședința de Guvern de miercuri.

Obligațiunile verzi (green bonds, în engleză) sunt obligațiunile emise pentru a fi utilizate în proiecte climatice și de mediu. Mai precis, obligațiunile verzi finanțează proiecte care vizează eficiența energetică, prevenirea poluării, agricultura durabilă, pescuitul și silvicultura, protecția ecosistemelor acvatice și terestre, transportul nepoluant, gestionarea durabilă a apei și promovarea tehnologiilor ecologice. Obligațiunile verzi vin cu stimulente fiscale pentru emitenți și investitori, cum ar fi scutirea de impozite și credite fiscale, făcându-le o investiție mai atractivă în comparație cu obligațiunile clasice, scrie Financial Market.

Memorandumul ce se va afla pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri arată care sunt principiile care stau la baza deciziilor de finanţare în perioada 2021-2023, respectiv:

  1. Finanțarea preponderent în monedă națională, în vederea dezvoltării pieței interne a titlurilor de stat și a diminuării expunerii la riscul valutar, dar ținând cont de capacitatea de absorbție a pieței interne, și, în general, de cererea pentru instrumentele de datorie în lei, precum și de necesitatea diversificării bazei de investitori în titlurile de stat. În condițiile unor nevoi de finanțare ridicate, datorate deficitelor bugetare excesive, finanțarea netă (deficitul bugetar) se va realiza în mod relativ echilibrat din surse interne și externe.
  2. 2. Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, evitând pe cât posibil concentrarea rambursărilor de rate de capital/refinanțărilor de titluri de stat pe termen scurt, inclusiv prin realizarea de operațiuni de administrare a pasivelor (răscumpărări anticipate sau preschimbări de titluri de stat).
  3. Atenuarea riscului de refinanțare și a riscului de lichiditate prin menținerea unei rezerve în valută3 la un nivel confortabil.
  4. În procesul de finanţare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în EUR și accesarea oportunistă a piețelor internaționale de capital în USD sau în alte valute, avându-se în vedere extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală, precum și raportul cost/risc asociat acesteia și diversificarea bazei investiționale, în condițiile utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar) după încheierea documentației specifice cu contrapartide eligibile.
  5. În implementarea planului de finanțare se va avea în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni.
  6. Emisiunile în EUR pe piața internă vor fi avute în vedere doar în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali, pe maturități medii, în funcție de condițiile de piață și de apetitul manifestat de către mediul investițional, în condițiile unui raport maturitate/cost avantajos.
  7. Menținerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă, prin limitarea ponderii datoriei care își modifică rata dobânzii într-un an și a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie.
  8. Utilizarea instrumentelor de finanțare oferite de către instituțiile financiare internaționale, inclusiv a celor instituite la nivelul Uniunii Europene, avându-se în vedere termenii și condițiile avantajoase oferite de acestea.

Astfel, în perioada 2021-2023, România îşi va acoperi necesitățile de finanţare prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piaţa internă, prin emiterea de euroobligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital, și în completare prin contractarea de împrumuturi externe de la instituţii financiare internaţionale, arată Finanțele.

În funcție de condițiile din piață, Ministerul Finanțelor are în vedere pre-finanțarea parțială a necesităților de finanțare, în prima parte a anului, politică pe care intenționează să o continue și în anii următori în funcție de condițiile și ferestrele de oportunitate de pe piețele financiare externe. Aceasta este o practică comună de asigurare a necesităților de finanțare a agențiilor de management a datoriilor la nivelul UE, diminuând în acest fel presiunea privind asigurarea surselor de acoperire a necesităților de finanțare pe parcursul anului curent, în condițiile existenței unor volume de răscumpărare a datoriei mai mari în prima parte a anului.

Pe termen mediu (2021 – 2023), estimările privind evoluția datoriei guvernamentale brute sunt de încadrare a acestui indicator la un nivel sustenabil ce nu va depăși 55% din PIB.

Cum a fost asigurată finanțarea în 2020

Pe parcursul anului 2020, necesitățile brute de finanțare la nivel guvernamental (central și local) în valoare de 149 miliarde lei au fost acoperite în proporție de cca 61,1% din surse interne și 38,9 % din surse externe, afirmă Finanțele.

Astfel, la nivelul administrației publice centrale, Ministerul Finanțelor a urmărit asigurarea unei prezențe constante și continue pe piața internă, prin organizarea în mod regulat de licitații de titluri de stat, atât în scopul satisfacerii cererii din partea investitorilor, cât și pentru evitarea eventualelor presiuni în atragerea resurselor financiare.

Volumul total al emisiunilor de titluri de stat emise pe piața internă a fost de 91,4 miliarde echivalent lei, incluzând obligațiuni de stat denominate în euro în sumă de 2,3 miliarde euro emise pe piața internă și titlurile de stat destinate populației în valoare de 6,5 miliarde lei. Titlurile de stat destinate populației au fost lansate în cadrul a două programe: TEZAUR, în cadrul căruia titlurile de stat sunt distribuite prin intermediul unităților Trezoreriei Statului și unităților poștale ale CNPR și programul FIDELIS, în cadrul căruia titlurile de stat sunt distribuite prin intermediul sistemului bancar.

Volumul emisiunilor de titluri de stat atrase de pe piețele financiare internaționale a fost de de cca 11,7 miliarde echivalent euro, prin patru emisiuni de euroobligațiuni, din care trei emisiuni în valoare totală de 8,8 miliarde euro și o emisiune in valoare de 3,3 miliarde dolari. Tranzacțiile pe piața externă au inclus și trageri în valoare totală de cca 4 miliarde euro aferente împrumuturilor contractate de la instituții financiare internaționale, din care suma de 3 miliarde euro este aferentă primei tranșe din împrumutul de la Comisia Europeană în cadrul instrumentului SURE (European instrument for temporary support to mitigate unemployment risks in an emergency following the COVID-19 outbreak).

Finanțele arată că evoluția randamentelor la titlurile de stat emise pe piața internă și externă în perioada 2019 – 2020 arată că la sfârșitul anului 2020 acestea se situau la niveluri în scădere comparativ cu începtul anului 2019, chiar în condițiile în care anul 2020 a fost unul dificil marcat de contextul pandemiei COVID-19.

Ministerul Finanțelor Sursa foto: Facebook/Ministerul Finanțelor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.