Ministerul Finanțelor vrea să se finanțeze prin „obligațiuni verzi”

Ministerul Finanțelor anunță că are în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, pentru a se finanța în perioada 2021-2023. România este printre singurele țări din regiune care nu a emis încă astfel de obligațiuni.

„În implementarea planului de finanțare se va avea în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni”, arată un memorandum ce va fi discutat în ședința de Guvern de miercuri.

Obligațiunile verzi (green bonds, în engleză) sunt obligațiunile emise pentru a fi utilizate în proiecte climatice și de mediu. Mai precis, obligațiunile verzi finanțează proiecte care vizează eficiența energetică, prevenirea poluării, agricultura durabilă, pescuitul și silvicultura, protecția ecosistemelor acvatice și terestre, transportul nepoluant, gestionarea durabilă a apei și promovarea tehnologiilor ecologice. Obligațiunile verzi vin cu stimulente fiscale pentru emitenți și investitori, cum ar fi scutirea de impozite și credite fiscale, făcându-le o investiție mai atractivă în comparație cu obligațiunile clasice, scrie Financial Market.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Memorandumul ce se va afla pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri arată care sunt principiile care stau la baza deciziilor de finanţare în perioada 2021-2023, respectiv:

1. Finanțarea preponderent în monedă națională, în vederea dezvoltării pieței interne a titlurilor de stat și a diminuării expunerii la riscul valutar, dar ținând cont de capacitatea de absorbție a pieței interne, și, în general, de cererea pentru instrumentele de datorie în lei, precum și de necesitatea diversificării bazei de investitori în titlurile de stat. În condițiile unor nevoi de finanțare ridicate, datorate deficitelor bugetare excesive, finanțarea netă (deficitul bugetar) se va realiza în mod relativ echilibrat din surse interne și externe.
2. 2. Realizarea unui profil cât mai uniform al rambursării datoriei, evitând pe cât posibil concentrarea rambursărilor de rate de capital/refinanțărilor de titluri de stat pe termen scurt, inclusiv prin realizarea de operațiuni de administrare a pasivelor (răscumpărări anticipate sau preschimbări de titluri de stat).
3. Atenuarea riscului de refinanțare și a riscului de lichiditate prin menținerea unei rezerve în valută3 la un nivel confortabil.
4. În procesul de finanţare externă se va avea în vedere contractarea de datorie preponderent în EUR și accesarea oportunistă a piețelor internaționale de capital în USD sau în alte valute, avându-se în vedere extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală, precum și raportul cost/risc asociat acesteia și diversificarea bazei investiționale, în condițiile utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar) după încheierea documentației specifice cu contrapartide eligibile.
5. În implementarea planului de finanțare se va avea în vedere introducerea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni.
6. Emisiunile în EUR pe piața internă vor fi avute în vedere doar în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali, pe maturități medii, în funcție de condițiile de piață și de apetitul manifestat de către mediul investițional, în condițiile unui raport maturitate/cost avantajos.
7. Menținerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă, prin limitarea ponderii datoriei care își modifică rata dobânzii într-un an și a perioadei medii până la următoarea modificare a ratei de dobândă pentru întregul portofoliu de datorie.
8. Utilizarea instrumentelor de finanțare oferite de către instituțiile financiare internaționale, inclusiv a celor instituite la nivelul Uniunii Europene, avându-se în vedere termenii și condițiile avantajoase oferite de acestea.

Astfel, în perioada 2021-2023, România îşi va acoperi necesitățile de finanţare prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piaţa internă, prin emiterea de euroobligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital, și în completare prin contractarea de împrumuturi externe de la instituţii financiare internaţionale, arată Finanțele.

În funcție de condițiile din piață, Ministerul Finanțelor are în vedere pre-finanțarea parțială a necesităților de finanțare, în prima parte a anului, politică pe care intenționează să o continue și în anii următori în funcție de condițiile și ferestrele de oportunitate de pe piețele financiare externe. Aceasta este o practică comună de asigurare a necesităților de finanțare a agențiilor de management a datoriilor la nivelul UE, diminuând în acest fel presiunea privind asigurarea surselor de acoperire a necesităților de finanțare pe parcursul anului curent, în condițiile existenței unor volume de răscumpărare a datoriei mai mari în prima parte a anului.

Pe termen mediu (2021 – 2023), estimările privind evoluția datoriei guvernamentale brute sunt de încadrare a acestui indicator la un nivel sustenabil ce nu va depăși 55% din PIB.

Cum a fost asigurată finanțarea în 2020

Pe parcursul anului 2020, necesitățile brute de finanțare la nivel guvernamental (central și local) în valoare de 149 miliarde lei au fost acoperite în proporție de cca 61,1% din surse interne și 38,9 % din surse externe, afirmă Finanțele.

Astfel, la nivelul administrației publice centrale, Ministerul Finanțelor a urmărit asigurarea unei prezențe constante și continue pe piața internă, prin organizarea în mod regulat de licitații de titluri de stat, atât în scopul satisfacerii cererii din partea investitorilor, cât și pentru evitarea eventualelor presiuni în atragerea resurselor financiare.

Volumul total al emisiunilor de titluri de stat emise pe piața internă a fost de 91,4 miliarde echivalent lei, incluzând obligațiuni de stat denominate în euro în sumă de 2,3 miliarde euro emise pe piața internă și titlurile de stat destinate populației în valoare de 6,5 miliarde lei. Titlurile de stat destinate populației au fost lansate în cadrul a două programe: TEZAUR, în cadrul căruia titlurile de stat sunt distribuite prin intermediul unităților Trezoreriei Statului și unităților poștale ale CNPR și programul FIDELIS, în cadrul căruia titlurile de stat sunt distribuite prin intermediul sistemului bancar.

Volumul emisiunilor de titluri de stat atrase de pe piețele financiare internaționale a fost de de cca 11,7 miliarde echivalent euro, prin patru emisiuni de euroobligațiuni, din care trei emisiuni în valoare totală de 8,8 miliarde euro și o emisiune in valoare de 3,3 miliarde dolari. Tranzacțiile pe piața externă au inclus și trageri în valoare totală de cca 4 miliarde euro aferente împrumuturilor contractate de la instituții financiare internaționale, din care suma de 3 miliarde euro este aferentă primei tranșe din împrumutul de la Comisia Europeană în cadrul instrumentului SURE (European instrument for temporary support to mitigate unemployment risks in an emergency following the COVID-19 outbreak).

Finanțele arată că evoluția randamentelor la titlurile de stat emise pe piața internă și externă în perioada 2019 – 2020 arată că la sfârșitul anului 2020 acestea se situau la niveluri în scădere comparativ cu începtul anului 2019, chiar în condițiile în care anul 2020 a fost unul dificil marcat de contextul pandemiei COVID-19.