DOCUMENT Peste 850 de milioane de euro cerute de România prin PNRR pentru reformarea ANAF, agenția care eșuează constant în combaterea evaziunii fiscale. Banii, destinați și Băncii Naționale de Dezvoltare și altor componente ale sistemului fiscal

Modernizarea și consolidarea sistemului financiar-fiscal reprezintă una dintre completările aduse Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în varianta adoptată de guvern și publicată miercuri de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în comparație cu documentul lansat în consultare publică în luna martie.

În varianta actualizată a PNRR, componenta „Modernizarea și consolidarea sistemului financiar-fiscal” a fost introdusă pe Pilonul III („Creștere inteligentă, durabilă și favorizarea incluziunii”). Noua componentă are prevăzut și un buget inițial de negociere în valoare de 856 milioane euro.

Practic, documentul realizat prin contribuția tuturor ministerelor propune câteva modificări în funcționarea ANAF, așa cum au cerut în repetate rânduri atât mediul privat, cât și partenerii instituționali ai României. ”Reformele propuse în PNRR sunt de formă, nu substanțiale, și nu pot aduce modernizarea acestei instituții care nu reușește să colecteze veniturile bugetare și tolerează evaziunea fiscală”, au declarat pentru Economedia.ro surse din mediul de afaceri.

Bugetul dedicat reformei ANAF în PNRR a fost realizat prin redistribuirea unor sume de la componente care sunt în relație strictă cu noile reforme și investiții detaliate, în condițiile în care, inițial, acestea erau amintite, eventual, doar generic (exemple: crearea Băncii Naționale de Dezvoltare sau revizuirea cadrului fiscal în domeniul impozitului pe venit).

În același timp, bugetul total de negociere al PNRR a crescut cu 318 milioane euro: de la 41,143 miliarde euro în varianta din martie la 41,461 miliarde euro în aprilie.

Sumele prevăzute la sistemul financiar-fiscal au fost redistribuite de la următoarele componente:

• Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC (buget nou de negociere – 2,1 miliarde euro, cu 478 milioane euro mai puțin)
• Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale (buget nou de 100 milioane euro, cu 10 milioane euro mai puțin)
• Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat (buget nou de 2,27 miliarde euro, cu 130 milioane euro mai puțin)

Pe lângă bugetul de negociere de 856 milioane euro în cazul modernizării sistemului financiar-fiscal, o componentă în cazul căreia a fost suplimentat bugetul (cu 80 milioane euro) este „Încurajarea formalizării muncii și introducerea Venitului Minim de Incluziune” (Pilonul V, componenta 4). Dar, în acest caz, este vorba în principal despre introducerea în alt capitol a unei facilități existente și în planul din luna martie („crearea unor scheme de granturi pentru înființarea întreprinderilor sociale în zona rurală”).

Detalierea reformelor în sistemul financiar-fiscal vine în contextul în care, la sfârșitul lunii martie, mediul de afaceri a cerut direcții clare de reformare și digitalizare a Fiscului în PNRR.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) arăta că „reforma Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală este menționată doar generic, fără a indica măsuri și propuneri concrete”. Noul document PNRR cuprinde unele măsuri și propuneri în acest sens.

În continuare, Economedia vă prezintă principalele direcții în ceea ce privește reforma ANAF prin digitalizare.

Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale:

• realizarea interacțiunii cu contribuabilii în mod prioritar digital, prin intermediul SPV și prin utilizarea formularelor pre-completate, acolo unde este posibil;
• îmbunătățirea comunicării cu contribuabilii prin crearea unui mecanism permanent de evaluare a satisfacției contribuabililor în privința serviciilor ANAF, sondaje și consultarea permanentă a acestora

Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor:

• reorientarea filosofiei de administrare a contribuabililor pe bază de risc fiscal și implementarea managementului de risc integrat al contribuabililor;
• identificarea și reducerea neconformării fiscale și a decalajelor fiscale prin utilizarea inteligentă a datelor / informațiilor și valorificarea masivă a acestora;
• asigurarea interoperabilității sistemelor IT din MF/ANAF cu sistemele corespunzătoare ale Comisiei Europene și cu cele ale administrațiilor fiscale din statele membre UE.

Asigurarea capacității de răspuns pentru provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a MF/ANAF:

• implementarea hub-ului financiar;
• interoperabilitatea sistemelor informatice atât la nivelul MF/ANAF, precum și cu cele ale altor instituții;
• managementul securității cibernetice și rezilienței datelor, inclusiv efectuarea schimbului de date în timp real în condiții de securitate și cu date corecte/ actualizate.

Celelalte reforme și investiții aferente noii componente vizează:

• Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice
• Îmbunătățirea securității sistemului financiar național prin prevenirea și combaterea eficientă a spălării banilor și a finanțării terorismului
• Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară, inclusiv prin intermediul unui nou instrument IT în vederea eficientizării și prioritizării cheltuielilor publice
• Consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică
• Revizuirea cadrului fiscal în domeniul impozitului pe venit și impozitelor pe proprietate
• Crearea Băncii Naționale de Dezvoltare
• Înființarea Fondului de capital de risc pentru reziliență economică
• Suplimentarea bugetului și orientarea schemelor de ajutor de stat spre investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție

În documentul atașat puteți consulta în integralitate problemele identificate și principalele componente care au apărut în noua variantă a PNRR

Context. PNRR este planul propus de guvernul României pentru negociere cu Comisia Europeană în încercarea de a atrage cele aproximativ 30 de miliarde de euro puse la dispoziție de UE pentr relansarea economică post-pandemie. Din cele 30 de miliarde, aproape jumătate sunt granturi nerambursabile, iar restul – împrumuturi la dobânzi prefențiale contractate de Comisia Europeană în numele statelor membre.