Radu Burnete, director executiv al confederației patronale Concordia, a declarat într-un interviu pentru Economedia că mare parte din mediul de afaceri se așteaptă la un pachet de creșteri de taxe și impozite în 2025 pentru a compensa creșterea deficitului bugetar. Burnete a declarat pentru Economedia că guvernul a transferat asupra mediului privat toată povara modificărilor fiscale din acest an, în timp ce instituțiile bugetare au fost scutite de reformele anunțate în 2023.
El a explicat că deficitul bugetar pe care îl estimează la peste 7% în acest an e provocat de creșterile salariale în sistemul bugetar în două tranșe, de creșterile de pensii, dar și de creșterea investițiilor.
”De fiecare dată când îi auzi pe reprezentanții guvernului ei insistă că nu se întâmplă nimic. Nu crește TVA, nu cresc taxele, nu-i nicio nicio problemă. Dar asta nu e o poziție realistă din punctul nostru de de vedere. Dar, strict uitându-mă la traiectoria deficitului, la venituri și la cheltuieli, e absolut evident că trebuie luate măsuri ca să oprească această gaură”, a spus Radu Burnete.
Citește mai jos interviul integral:
Rep: Cum vede mediul de afaceri situația macroeconomică reală în acest moment? Situația nefardată.
Radu Burnete: Dau un răspuns destul de direct. România, în relația cu Comisia Europeană, e nu doar într-o procedură de deficit excesiv, dar și într-o procedură pe care comisia o numește de dezechilibru macroeconomic. Deci, noi știm că avem niște dezechilibre macroeconomice. Suntem pe o sfoară. Lucrurile arată bine deocamdată, dar echilibrul nostru va fi din ce în ce mai dificil de menținut.
Rep: Când vă referiți la echilibru, e vorba mai cu seamă de deficitul bugetar?
Radu Burnete: Există o legătură nu chiar directă, dar foarte puternică între deficitul buget și deficitul comercial sau deficitul de cont curent. Pentru că trebuie finanțat acest deficit bugetar de undeva și nu ne putem împrumuta doar din țară. Trebuie să ne împrumutăm și din afară. Noi trebuie să plătim această factură a deficitului bugetar, că nu cad bani din cer. Și da, până nu rezolvăm deficitul bugetar, cel puțin la dimensiunea la care e el astăzi, nu cred că vom reuși nici să să mai atenuăm din aceste dezechilibre macroeconomice pe care le vedem și noi, le vede și Comisia Europeană, le vede și BNR. Recent l-am auzit pe guvernatorul Isărescu avertizând și folosind aceeași metaforă pe care am folosit-o și eu, că mergem pe o sfoară în această perioadă.
Rep: La ce deficit bugetar vă așteptați în 2024 și în 2025? Pentru 2025, în cazul în care nu ar fi luată nicio o măsură de consolidare fiscală.
Radu Burnete: Deficitul bugetar cu siguranță mai mare decât cel prognozat. Va fi dificil să încheiem cu un deficit sub 7% anul acesta.
Rep: Deci o prognoză de deficit mai ridicată și decât a Comisiei Europene.
Radu Burnete: Aș vrea să fiu eu pesimistul de serviciu și să nu am dreptate. Dar mă îngrijorează când ne uităm la structura veniturilor și a cheltuielilor pe anul acesta. Veniturile fiscale au crescut cu aproape 15%, ceea ce ai putea spune că e fabulos. De fapt, e efectul pachetului fiscal de anul trecut, pe care-l plătim. Nu e o mare realizare, n-am inventat apă caldă. Cu toate acestea, cheltuielile noastre publice au fost cu peste 20% mai mari.
Rep: Care e explicația? De ce se întâmplă lucrul acesta? De ce nu poate rămâne Guvernul în ținta asumată de deficit?
Radu Burnete: Dacă mă uit strict la la anul acesta, sunt două lucruri care au contribuit.
Primul, după pachetul fiscal din noiembrie 2023, au urmat în ianuarie și februarie creșteri salariale în sistemul bugetar, care au fost date în două tranșe, una la unele la începutul anului și mai urmează una la 1 iulie, să nu uităm de de ea. Pensiile urmează să crească din septembrie prin recalculare. Deci, pe de o parte, cheltuielile statului cu pensiile și salariile au crescut foarte mult, inclusiv față de ceea ce era prevăzut în în bugetul pe anul acesta.
Al doilea motiv: premierul și ministrul finanțelor au spus că această consolidare bugetară va fi jumătate taxe și impozite noi, jumătate eficientizare a cheltuielilor publice. Din acele măsuri de care conțineau și niște reduceri de de cheltuieli publice n-a mai rămas nimic. Pas cu pas, ba un memorandum, un, ba un mic amendament, ba o excepție pentru nu știu ce companie de stat, ba o excepție pentru nu știu ce minister. Deci, din acel pachet de reducere a cheltuielilor, astăzi n-a mai rămas foarte multe în în vigoare.
Rep: Ceea ce înseamnă că toată povara a fost preluată practic de mediul privat și de salariați, statul n-a mai preluat nimic din povara acestei restructurări sau acestei reforme?
Radu Burnete: Cel puțin din acea înțelegere cu siguranță n-a mai rămas nimic.
Rep: La ce se așteaptă mediul de afaceri anul viitor în materie de fiscalitate?
Radu Burnete: Vreau doar să fac o paranteză la întrebarea trecută, ca să fiu echilibrat. A treia componentă a deficitului bugetar vine într-adevăr din investiții mai mai mari. Deci o o parte din aceste cheltuieli suplimentare sunt investiții. L-am auzit pe premier spunând că motivul pentru acest deficit sunt doar investițiile, ceea ce nu e adevărat. Ele reprezintă cam o treime din ce vorbim, dacă scoatem investițiile din calcul deficitul bugetar în continuare e mare și îngrijorător. Dar există și această componentă de investiții, și au crescut față de anul trecut.
Dar și aici spun trebuie să poți finanța aceste investiții. Adică e o întrebare pe care trebuie să ți-o pui. La ce cost finanțezi aceste aceste investiții?
Revenind la întrebarea legată de așteptările din punct de vedere fiscal. Pe de o parte, de fiecare dată când îi auzi pe reprezentanții guvernului ei insistă că nu se întâmplă nimic. Nu crește TVA, nu cresc taxele, nu-i nicio nicio problemă. Dar asta nu e o poziție realistă din punctul nostru de de vedere. Eu nu spun că vine apocalipsa. Dar, strict uitându-mă la traiectoria deficitului, la venituri și la cheltuieli, e absolut evident că trebuie luate măsuri ca să oprească această gaură. Și pare că pe partea de cheltuieli, nu că nu reușesc, fac mai rău. Și atunci rămâne partea de venituri bugetare.
Noi avem în PNRR asumat o reformă fiscală, unde cifra esențială este următoarea: ne-am asumat că vom crește nivelul de colectare în PIB cu 2,5 puncte procentuale. Suntem foarte departe de această creștere, deci vor trebui luate niște măsuri la anul după alegeri, îmi imaginez, ca să ne apropiem de această țintă pe care ne-am asumat-o singuri prin PNRR.
Al 2-lea plan – Comisia Europeană recomandă Consiliului UE să observe că România nu a luat măsuri eficiente pentru a reduce deficitul, ceea ce se traduce în faptul că până în 15 octombrie avem de prezentat un plan de reducere a acestui deficit.
Deci, deși ni se spune ”stați liniștit, nu se va întâmpla nimic”, nu cred că e realist să să presupunem asta. Așteptarea pe care o simt și eu în rândul membrilor noștri este că acum e pusă puțin plapuma pe țambal, că sunt alegeri și nimeni nu vrea să vorbească de creșteri de de taxe.
Dar imediat cum se vor termina alegerile o să ne trezim cu o factură, cu un pachet fiscal. Că va crește TVA-ul, că vor crește impozitele pe venit sau pe dividende, că o să avem un impozit progresiv. Uneori premierul spune că este cel mai mare suporter al impozitării progresive, ceea ce noi nu credem că ar fi bine pentru economia noastră.
Deci există aceste temeri, mai mari sau mai mici, că imediat cum se termină alegerile, fără consultare, fără prea multe discuții, va trebui să fie luate niște măsuri destul de drastice. Și e un scenariu pe care ne dorim și credem că ar trebui să-l evităm. În 2008, 2009, 2010, tot așa aveam niște alegeri, guvernul de la vremea respectivă spunea să stăm liniștiți, măsurile au fost amânate multă vreme, după care le-a luat brusc și peste noapte și economia România a avut un una dintre cele mai mari căderi din Europa din cauza acelui șoc fiscal și ne dorim foarte tare să nu vedem așa ceva.
Ceea ce solicităm și noi la guvern, în discuțiile pe care le avem, e să fie mai transparenți, ne arate ce au în vedere, la ce măsuri se gândesc, ca să le discutăm. Deocamdată nu am primit mare lucruri, doar asigurări că nu va fi un șoc, nu va fi peste noapte, că nu ni se vor materializa aceste aceste temeri.
Rep: Când ne uităm la principalele categorii de impozite – TVA, impozitul pe venit, postul pe profit, pe dividende și impozitele locale, la care dintre ele vă așteptați la o creștere?
Radu Burnete: Dacă nu facem nimic și nu ne organizăm și nu avem un plan bine pus la punct, temerea că e că ne vom grăbi iarăși cu o creștere a TVA, pentru că e cel mai facil mod de a aduce repede niște venituri la buget, deși cu un cost imens pentru economie. Și premierul spune adesea că nu-și dorește așa ceva, că știe ce se poate întâmpla. Dar dacă nu ai un plan bine pus la punct, te duci la acest levier, care e cel mai rapid, cel mai ușor de folosit, dar și foarte distructiv pentru pentru economie.
Apoi, în spațiul public se tot vorbește, premierul a spus că putem să rămânem și cu cota unică, dar să fie unică până la capăt. Adică el clar intuiește că e vorba de creștere a impozitului pe dividende, de crește a importului pe venit, cel puțin până la până la 16%. Aceste idei sunt aici, se învârt în mediul acesta public.
Cred că așteptarea realistă pe care trebuie să o aibă oamenii de afaceri din România este următoarea și acesta e și mesajul nostru principal pentru Guvern. Dacă e să avem o reașezare fiscală în România, trebuie să discutată și trebuie să fie un pachet care să aducă și mediului de afaceri niște lucruri care îi asigură competitivitatea.
Cota unică pentru noi nu-i negociabilă. De ani de zile vorbim despre plafonarea CAS și CASS și despre reducerea taxării muncii în în România. Avem aceste taxe pe cifra de afaceri, care denaturează grav economia și care nu sunt deloc potrivite.
Deci, în măsura în care coaliția sau cine va asigura guvernarea de la anul e în măsură să vină cu un pachet care reașează rezonabil acest sistem fiscal astfel încât companiile să rămână competitive, cred că vor avea un partener de discuție.
Și ar trebui o reașezare care să ne aducă un Cod Fiscal mai simplu, mai mai clar, cu mai puține peticeli și pe care să nu-l mai schimbăm un deceniu de acum în înainte, pentru că e foarte dăunător pentru mediul economic. Schimbările care tot vin la fiecare șase luni nu sunt deloc sănătoase.
Orice reașezare de genul acesta, dacă nu vine la pachet cu o eficientizare a cheltuielilor și cu combatere a evaziunii fiscale, nu va avea credibilitate. Pentru că nu-i normal ca tu, stat, să nu iei aceste măsuri, și să lași cheltuielile să explodeze. La evaziune nu te uiți? În ritmul acesta putem să creștem colectarea din PIB la 40% și deficitul tot la 7% va fi.
Rep: Dar guvernul spune că se luptă eficient cu evaziunea fiscală și dă ca exemplu tocmai creșterea încasărilor la buget.
Radu Burnete: Aici contrazic Guvernul. Deocamdată, această creștere a încasărilor vine de la pachetul fiscal de anul anul trecut. Așteptăm și noi cu mult interes să vedem că toate aceste sisteme, aceste digitalizări care ne-au dat un pic și nouă bătăi de cap, că încă au sincope, vrem să le vedem că produc efectele care ne-au fost promise. Și anume că evaziunea, în special evaziune la TVA, începe să scadă semnificativ în în România.
Rep: Care sunt zonele unde vedeți voi cea mai mare evaziune la TVA? Unde unde ar trebui să pună autoritățile degetul și să oprească această evaziune.
Radu Burnete: Dacă aș spune acuma niște sectoare, aș vorbi așa anecdotic și nu-mi place să fac să fac asta. Noi ce solicităm ANAF-ului dacă tot colectează aceste date? ANAF o să colecteze toate facturile din România, toate transporturile din România. Avea deja o grămadă de de date, adică companiile în formularul D394 deja dădea un volum mare de informații despre facturi. Acest volum imens de informații trebuie analizat cu instrumente digitale, cu inteligență artificială, cu alte softuri. Și este exclus, este imposibil ca odată ce faci cum trebuie această analiză să nu vezi niște anomalii.
Te uiți 100 de tipuri de business-uri în agricultură. Cine face evaziune în zona asta, datele lui financiare nu au cum să arate la fel ca ale celor care se comportă corect. Deci se aprinde un beculeț și poate începe controlul.
Cred că motivul pentru care nu se întâmplă și a trenat de foarte multă vreme această reformă a ANAF este că o mare parte dintre cei care fac evaziune fiscală au conexiuni politice și de fapt ai ajunge să lovești în clientela ta politică, sunt cei care finanțează partide la nivel local sau sau central.
Și aici există o tensiune foarte mare. Eu am mai spus-o: nu cred că administrația se poate reforma fără să vedem o reformă a a partidelor.
Chiar încercam să mă gândesc acum care e cel mai recent mare caz de evaziune fiscală pe care mi-l pot eu aduce aminte la TVA. Deci cineva cu siguranță fură acolo cu cu sacul și eu nu pot să-mi aduc aminte de un mare caz.
Rep: În ceea ce privește reformele structurale, care sunt principalele direcții în care statul ar trebui să meargă anul viitor pentru a pentru a scădea din presiunea pusă pe mediul privat și pe cetățeni?
Radu Burnete: Cred că avem nevoie cu siguranță de o reformă teritorială și una administrativă. Îmi aduc aminte în România am mai încercat să facă o o reformă administrativă prin 2010, parte cu un studiu a Băncii Mondiale. Și chiar o parte dintre mare primari au omorât această reformă. Și cred că marile noastre partide trebuie să fie conștiente și oneste cu aceste constrângeri pe care le au, care țin de natura organizării lor.
Această structură a județelor, cât de importante știm că sunt micile localități în ecuația electorală a votului. Dacă partidele nu se schimbă, va fi foarte greu să schimbăm administrația. Nu mai putem sta cu toate aceste localități care nu au nicio noimă din punct de vedere financiar.
Trebuie să ne uităm un pic la regiunile României, la care sunt fluxurile economice. Se fac în curând 70 de ani de când am trasat aceste județe, e necesară această regândire și asta va aduce o eficientizare la nivelul statului.
Rep: Există un plan de discuții între guvern, mediul de afaceri, eventual partenerii sociali la care să discutați aceste măsurile fiscale pentru anul viitor?
Radu Burnete: Răspunsul e da. Și chiar am avut o întâlnire zilele trecute cu cu domnul ministrul al Finanțelor, Marcel Boloș. Am agreat că o să ne vedem periodic în în perioada următoare să înțelegem și noi ce fel de măsuri vrea să pună guvernul în acest pachet. Și domnul Bolos ne spunea că că ministerul va lucra la asta în următoarele luni va avea discuții și cu Comisia Europeană.
Sentimentul meu e că orice ar pune guvernul în acest pachet până în 15 octombrie, realitatea e că doar după alegeri vom vedea deciziile serioase.
Rep: Pentru că nu-și vor permite, din punct de vedere politic, să prezinte toate măsurile sau pachetul întreg ca să nu-și pericliteze șansele la alegeri?
Radu Burnete: Asta e una, că nu vrei înainte de alegeri să fii excesiv de sincer cu măsurile fiscale. Doi, până la urmă sper că trăim totuși într-o țară democratică și pot exista surprize la vot. Văd și eu sondajele, nu cred că putem garanta de pe acum că viitoarea guvernare va fi exact cea pe care o avem și acum. Îmi imaginez că un nou guvern e posibil să spună că vrea să facă lucrurile lucrurile altfel.
Și chiar dacă rămâne această coaliție PSD-PNL, tot cred că acum vor încerca să dea Comisiei Europene un soi de pachețel, să spună ”uite cam de la anul așa o să facem”, dar cu siguranță vor dori să-l renegocieze după alegeri.
Aș vrea să mai adaug un lucru în încheiere. Există niște oportunități destul de mari în în economia noastră cu niște condiții. Dacă se termină războiul din Ucraina într-un sens pozitiv pentru Uniunea Europeană, dacă definitivăm aceste coridoare de transport la care lucrăm, să avem și noi o autostradă de la Constanța la Arad, dacă intrăm în Schengen, dacă aderăm la OECD făcând unele dintre reformele cerute care sunt esențiale pentru noi.
Deci, dacă toate aceste dacă-uri se materializează într-un sens pozitiv, eu chiar cred că avem niște oportunități fantastice în în față. Dar să nu ai mari dezechilibre macroeconomice, să nu lași un deficit scăpat de sub control care să te ducă într-o într-o recesiune, dacă reformezi administrația, dacă reduci birocrația, vei putea profita de acele oportunități.
Eu cred că ar fi un mare păcat ca România să ratezi această șansă de a ne racorda cu adevărat la la Occident. Să avem convergența economică, să facem niște reforme structurale care să țină multe decenii de acum înainte. Și mi-e teamă că dacă nu folosim oportunitatea aceasta în următorul deceniu, nu știu ce vânturi se schimbă în lume și în regiune. Am mai pățit-o o dată în istorie.