Centrala Nucleară Cernavodă /
Sursa: News.ro
Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă se va opri în data de 31 mai 2026, ora 18:31 și va rămâne oprită până în luna iunie 2030, în acest interval urmând a se desfășura lucrări de reabilitare care să-i prelungească viața reactorului cu 25 de ani. Tot proiectul costă peste 1,5 miliarde de euro și sunt implicate, pe lângă Nuclearelectrica, companii din Canada, SUA ori Italia.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Informația despre data exactă la care se va opri Reactorul 1 apare într-un contract scos la licitație de Nuclearelectrica prin care caută servicii de asigurare de tip OCIP (Owner Controlled Insurance Program – OCIP) pentru toate riscurile ce pot apărea pe perioada lucrărilor de retehnologizare.
„Polițele aferente OCIP vor fi valabile pe parcursul derulării Proiectului, începând din data de 31 mai 2026, ora 18:31, până la trecerea în operare a Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la CNE Cernavodă, iunie 2030”, se arată în descrierea contractului scos la licitație, care are o valoare de 103 milioane lei.
Cât privește riscurile vizate de contractul de asigurare, acestea sunt: a) Construcție/Montaj; b) Proprietate pentru Toate Riscurile; c) Răspundere Civilă pentru Construcții; d) terorism; e) Răspunderea civilă a angajatorului față de angajați.
Proiectul cuprinde două subproiecte:
- Retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă (RT-U1), care va consta în înlocuirea componentelor ansamblului reactor, în reabilitarea şi modernizarea sistemelor din partea nucleară şi din partea clasică a unităţii şi realizarea infrastructurii necesare implementării subproiectului;
- Extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars cu module de tip MACSTOR 400, care va consta în construirea şi introducerea în folosinţă a unor module cu capacitate dublă de depozitare faţă de cele utilizate în prezent şi în mărirea suprafeţei actuale a depozitului, pentru a asigura depozitarea intermediară a combustibilului ars şi răcit care va rezulta din operarea unităţilor nuclearoelectrice U1 şi U2 de la CNE Cernavodă şi în al doilea ciclu de operare al acestora.
„Pe durata opririi planificate pentru retehnologizare, Unitatea 1 nu va produce energie electrică, ceea ce va duce la un deficit anual estimat de aproximativ 5.000 GWh, cantitate ce va trebui compensată din alte surse energetice”, subliniau reprezentanții Guvernului în august, odată cu acordarea către Nuclearelectrica a acordului de mediu pentru derularea investiției.
Faptul că trebuie să înlocuim producția de energie lipsă de la Cernavodă – 10% din total producție în România – cu altceva este o veste deosebit de proastă. Și așa, noi trecem printr-un deficit de producție de tip bandă, absolut necesară industriei, și suntem net importatori din vecini, chiar drastic la orele de maxim consum, dimineața și seara și nici nu se întrevede introducerea în producție a unor unități mari care să compenseze. Probabil că vom marșa puternic pe termocentralele pe cărbune și gaz care mai funcționează și vom folosi Hidroelectrica la capacitate mare. Dar, oricum, Sistemul Energetic Național va fi sub o presiune maximă, întrucât verile sunt tot mai secetoase, adică Hidroelectrica este vulnerabilă la acest aspect, iar producția din gaze și cărbune este mult mai costisitoare față de nuclear și hidro. Sigur, avem o capacitate mare instalată în eolian și solar, dar aceasta este o energie produsă discontinuu, pe care, cu precădere, industria nu se poate baza.
Sucursala CNE Cernavodă deţine un număr de două unităţi nuclearoelectrice în funcţiune: Unitatea 1 aflată în exploatare comercială din decembrie 1996 şi Unitatea 2 din noiembrie 2007. Fiecare unitate are câte un turbogenerator care furnizează o putere electrică de 706.5 MWe pentru U1, respectiv 704.8 MWe pentru U2, utilizând aburul produs de câte un reactor nuclear de tip CANDU-PHWR600.
Operarea celor două reactoare de la Cernavodă asigură în prezent aproximativ 20% din necesarul de energie al României. Totodată, cele două unităţi asigură agentul termic pentru mai mult de 75% din populaţia oraşului Cernavodă.
Nuclearelectrica va construi, împreună cu firme canadiene, americane, franceze, coreene și italiene două noi reactoare la Cernavodă care ar trebui puse în funcțiune în 2029 și 2031, în urma unor investiții de 9 miliarde de euro.
