Experţi în energie: Atenţie la consumul pe timp de iarnă dacă vreţi compensarea facturilor de către stat / Ce trebuie să știe consumatorii / Cu cât cresc facturile cu şi fără compensare

G4Media oct. 6, 2021 0 comentarii
calorifer, incalzire

Locuinţele care consumă între 150 și 1.000 kW de energie electrică și între 100 și 1.000 de metri cubi de gaze naturale, în cele 5 luni ale perioadei 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, vor beneficia de compensări lunare ale facturilor de către stat – potrivit ordonanţei de urgenţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și stabilirea schemei de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, emisă luni, 4 octombrie 2021, de Executiv.

Potrivit ordonanţei, statul va suporta 21 de bani la electricitate şi 25 la sută din factura la gaze. Schema de compensare se raportează la un preţ de referinţă de 68 de bani pe kilowatt la electricitate – preţul energiei hidro, cea mai ieftină, produsă de Hidroelectrica. La gaze, se compensează 25% din valoarea facturilor lunare, raportat la prețul de referință de 125 lei pe megawatt. Este un preţ apropiat de media celor reglementate înainte de liberalizarea pieței. Tot ce e peste aceste preţuri de referinţă va fi compensat, dar în limitele de consum.

Ca să beneficiaţi de compensare, trebuie să consumaţi până în 200 de kilowaţi de energie electrică pe lună, maxim 150 de metri cubi de gaze în noiembrie şi martie, 200 mc în februarie şi maxim 250 de metri cubi de gaze în lunile cele mai friguroase, decembrie si ianuarie.

Potrivit specialiştilor consultaţi de G4media.ro, pentru încălzirea unui apartament de 60 de metri pătraţi se consumă, în medie, 115 de metri cubi de gaze. Pentru o casă de 100 de metri pătraţi, consumaţi între 250 și 300 mc, pentru o temperatură medie de 21 de grade. Aceasta înseamnă că cei care au locuinţe mari şi consumă mai mult nu se vor încadra în limitele maxime pentru compensare.

Poate de acum înainte ne vom uita şi la anumite măsuri de eficienţă în sensul reducerii consumului de energie şi gaze naturale astfel încât să putem beneficia de aceste reduceri ale facturilor. Cine are consumuri mari înseamnă că are şi spaţii mari şi înseamnă că îşi permite, este o abordare. O altă abordare este: cine are facturi mari, consumuri mari, poate să aplice mai multe măsuri de eficienţă energetică pentru că, o dată, îşi permite, pe de altă parte, este şi loc de aplicare a unor măsuri de eficienţă energetică ca să îţi reduci consumurile”, a declarat pentru G4media.ro Silvia Vlăsceanu, expert în energie.

 Ce trebuie să facă consumatorii. Ce spune ministrul Energiei

Oamenii nu trebuie să facă absolut nimic, doar trebuie să urmărească să se încadreze în tranşele de consum.

Pentru energia electrică vorbim de un consum mediu lunar între 30 de kW şi 200 de kW lunar. Practic, vorbim de un consum între 150 de kW şi 1.000 de kW pe o perioadă de cinci luni maxim. Vorbim de o abatere atât lunară, cât şi pe perioada de iarnă de 10%, deci dacă cumva cineva consumă mai mult de 200 de kW, consumă 210-220 de kW, se va încadra, nu suntem absurzi, înţelegem că totul este estimat şi atunci avem o abatere de 10% atât la perioada lunară, cât şi la perioada celor cinci luni de zile.

Vorbim de o compensare de 21 de bani pe kW, practic 210 lei pe MW, care reprezintă media aritmetică a tarifelor reglementate de transport şi de distribuţie şi de sistem a energiei electrice pe toate cele 8 regiuni ale României. Practic, de la bugetul de stat, din dividendul suplimentar al Hidroelectricii compensăm tariful de transport, de distribuţie şi de sistem al energiei electrice.

Compensarea atât la energie electrică, cât și la gazele naturale se va face faţă de un preţ de referinţă de 68 de bani pe kW, deci orice preţ care este mai mare decât 68 de bani pe kW va beneficia de compensare.

Să vă dau un exemplu: la un consumator de 100 kW, pe care l-am mai dat, un consumator – ca să fie mai uşor de înțeles – dacă are un tarif de 90 de bani pe kW, atunci 100 kW înseamnă 90 de lei, 21 de bani pe kW înseamnă o compensare de 21 de lei, va plăti în total 90 minus 21, va plăti 69 de bani pe kW, asta înseamnă că este cu un ban peste acel preţ de referinţă. Dacă preţul este mai mic de 90 şi este 80 de bani pe kW, atunci minus 21 va înseamnă 59 de bani, dar este sub 68 şi va plăti 68 de bai. Practic sub prețul de referință, care este cel mai mic preț din piață, mai mic decât anul trecut, este prețul cel mai mic din piață, nu se va face o compensare.

Vor fi avantajați cei care au un preţ în jurul preţului de referinţă să se mute de la un furnizor care are preţul mai mare pentru că compensarea va fi în sumă fixă.

La gaze naturale vorbim de acelaşi lucru, prețul de referință este de 125 de lei al gazului, care este cel mai mic preț, este același preț ca cel de anul trecut pentru anumiți furnizori. Vom compensa 25% din valoarea gazului. Dacă această compensare va depăși 125 lei, atunci va lua întreaga compensare, dacă va fi sub 125 de lei, atunci evident vom plafona la 125 de lei.

Mai mult, pentru consumatorul vulnerabil, dacă din schema de compensare a consumatorului vulnerabil aceasta este mai defavorizată decât această schemă de funcționare, diferența pe care ar pierde-o clientul vulnerabil, pe care ar pierde-o românul va fi suplimentată prin această schemă. Nimeni în această iarnă nu va fi defavorizat. Dacă cumva o schemă de consumator vulnerabil aduce mai puține beneficii decât această schemă. Prin această lege, de asemenea, reparăm o greșeală care s-a strecurat și care a fost votată și în Parlament, acele compensații de 50% pentru energia electrică, gazele naturale și energia termică pentru locuitorii din satele izolate din Biosfera Deltei Dunării și din Munții Apuseni, am reintrodus-o prin această ordonanță, iar acei oameni care trăiesc în acele zone vor beneficia de ce au beneficiat și în anii precedenți, separat, în afara acestei ordonanțe.

Mai mult, dacă vom asista pe piaţă la modificări esențiale ale prețului dăm posibilitatea să intervenim nu prin lege, prin o hotărâre de guvern în așa fel încât să putem modifica aceste tranșe, aceste ajutoare de 21 de bani și 25% în cazul când situația la fața locului o va permite. Cam acestea ar fi pe scurt principalele lucruri. Aţi observat, vorbim de o altă cifră, vorbim de 21 de bani, nu 18 bani, pentru că am gândit să fie un sistem şi mai simplu decât l-am propus prima dată, practic tariful de distribuție și tariful de transport și alte sisteme adunate împreună dau o sumă mai mare decât 18 bani și am zis să vină în beneficiul cetățenilor”, a declarat luni, 4 octombrie 2021, la briefingul de la Guvern, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Ce trebuie să mai facă consumatorii colectivi

Cei care locuiesc în condominii cu centrală de imobil, trebuie să mai facă ceva, în afara de faptul că trebuie să fie atenţi la consum. Asociaţiile de proprietari trebuie să depună lunar la furnizorul de gaze, tranşele de consum individuale ale celor care împart, practic, acelaşi contor.

Cu cât cresc facturile

Potrivit specialistilor, chiar şi cu compensarea de către stat, facturile la energie vor fi în această iarnă cu 10 % mai mari la energie electrică şi cu 15 la sută la gaze. Fără compensare, facturile vor fi mai mari cu 20 la sută la curent electric şi cu până la 30 la sută la gaze, a declarat expertul în energie Silvia Vlăsceanu pentru G4media.ro.

Context. Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, compensarea facturilor populației se va face pentru 5,2 milioane de gospodării la energie electrică, adică 13 milioane de români, ce înseamnă peste 65% din populaţia României. La gaze, vor fi compensate facturile a 2,2 milioane de gospodării conectate la reţeaua de gaze dintr-un total de 3,6 milioane, adică peste 65% din totalul populaţiei conectate la reţeaua de gaze.

“Impactul financiar total asupra bugetul de stat este de 1.304.934.197 lei, din care suma de 494.204.246 lei pentru compensarea facturilor de energie electrică, respectiv 810.729.951 lei pentru compensarea facturilor de gaze naturale”, se precizează în nota de fundamentare a ordonanței de urgență adoptate de Executiv.

Notă: Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR / Sursa foto: Unsplash – Julian Hochgesang

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.