Sursa foto: Pixabay
Anul 2023 ar putea fi mai complicat pentru fermierii care au fost în 2022 afectați de situația cerealelor ucrainene care au rămas blocate la noi în țară, spune Alina Crețu, director executiv al asociației producătorilor de porumb din Romania (APPR). Aceasta spune că în acest moment contractele de vânzare la termen pentru cerealele care se vor recolta în vară și toamnă 2023 sunt la prețuri mai mici față de prețurile la recoltare de anul trecut, iar un al doilea an de recoltă în această situație poate însemna chiar falimentul pentru unii fermieri din România.
„Preconizăm o situație și mai complicată decât cea din anul 2022. Piața cerealelor a fost afectată de războiul din Ucraina și acest conflict continuă. Zona Mării Negre este încă într-o tensiune crescută, iar cerealele din Rusia și Ucraina continuă să blocheze aceleași canale de comercializare pe care le vizează producătorii și comercianții de cereale din România. Să nu uităm că venim după un an greu, o secetă puternică a afectat Romania în 2022 și fermierii au avut pierderi între 30-60% din producțiile scontate, atât la grâu cât si la porumbul recoltate in 2022”, a declarat Alina Crețu, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).
De aceeași părere este și analistul Cezar Gheorghe de la Clubul Fermierilor Români, care precizează că și în acest an piața românească va fi efectiv sufocată de mărfurile ucrainene și de prețul lor.
„Piața românească suferă de distorsionarea creată de discountul practicat de mărfurile ucrainene. Acest trend se va menține căci Comisia Europeană a prelungit cu încă un an suspendarea barierelor tarifare și a certificatului sanitar-veterinar. În afară de asta costurile logistice crescute cu 65-70% pentru campania ce va urma precum și lipsa disponibilității ei va genera îndepărtarea mărfurilor românești de portul Constanța și va genera pierderi incomensurabile pentru fermieri. Totul va fi reversat în curtea fermierilor, care nu au parte de o competiție etică. Au înființat culturile cu costurile dictate de criza energetică. Au înființat culturile conform normelor Europene. Iar acum sunt competiționați de marfa discountată produsă la 1/2 de cost”, precizează Cezar Gheorghe.
Anul 2023 se arată a fi unul la fel de secetos ca cel de anul trecut
Anul trecut a fost marcat de o secetă care a afectat culturile fermierilor și se pare că nici anul acest nu este mai bine, potrivit reprezentantului APPR.
„Anul 2023 nu a început cu rezerve suficiente de apă în sol în zona de est și de sud a României. În acest moment contractele de vânzare la termen pentru cerealele care se vor recolta în vara și toamna 2023 sunt la prețuri mai mici față de prețurile la recoltare de anul trecut. Dar trebuie să fim atenți la evoluțiile climatice, la campania de semănat pentru porumb și floarea soarelui care va începe la finalul lunii martie și în funcție de evoluția culturilor în luna mai vom ști care sunt perspectivele anului 2023”, spune reprezentantul APPR.
Aceasta spune că speră deocamdată că vor fi precipitații, că se vor menține un nivel rezonabil al costurilor de producție (energie, fertilizanți, etc) și că acest conflict nu va impacta și mai mult fermierii din România.
„Eforturile ar trebui făcute în mod direct de către autoritățile locale și europene pentru a nu ne regăsi din nou în luna iulie, în campania de recoltare a grâului (la fel ca in 2022), că avem căile de transport rutier și portul Constanța blocate cu cereale care tranzitează România. Un al doilea an de recoltă în această situație poate însemna chiar falimentul pentru unii fermieri din România”, concluzionează Alina Crețu.
România va primi despăgubiri în valoare de 10,5 milioane de euro, finanțat din rezerva agricolă, pentru a sprijini fermierii afectați de conflictul din Ucraina, potrivit unui comunicat de presă al Comisiei Europene. În total, Comisia Europeană a oferit despăgubiri de 56,3 milioane de euro pentru fermierii bulgari, polonezi și români, după cum a scris Economedia aici.
În urma despăgubirilor anunțate, sumă mult mai mică față de pierderea calculată de către fermierii români de 200 milioane de euro, ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat marți că reprentanții Comisiei Europene au repartizat, din rezerva agricolă, valoarea despăgubirilor fără a se consulta cu vreo țară, fără vreo discuție preliminară, spunând că suma repartizată este una foarte mică, după cum a scris Economedia aici.
Care sunt prognozele Comisiei Europene
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, prima jumătate a lunii martie a fost semnificativ mai uscată decât în mod obișnuit în toate regiunile, mai ales în jumătatea estică a țării. Prin urmare, sunt necesare precipitații pentru a se evita reducerea în continuare a umidității solului, în special în sud-est, unde și rezervele de apă pentru irigații în timpul primăverii sunt în prezent scăzute. Previziunile Comisiei Europene actuale privind producția se bazează pe tendințele istorice.
Comisia Europeană prognozează că România are estimată o producție medie de 4,61 tone la hectar în 2023, în creștere cu 11% față de 2022. În ceea ce privește rapița, România va avea o producție medie de 2,78 de tone la hectar, în creștere cu 15% față de 2022 și cu 11% peste media ultimilor cinci ani.
La producția de secară Comisia Europeană estimează randamente medii de 2,87 de tone la hectar, cu 12% peste anul trecut și cu 6% mai mult decât a fost media ultimilor cinci ani. De asemenea, la triticale, producțiile ar putea crește cu 7% față de media anului trecut, la 4,08 tone hectarul.
Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene în sezonul 2022/23, care a început la 1 iulie 2022, au ajuns la data de 19 martie anul curent la 22,13 milioane de tone, în creştere cu 8% faţă de cele 20,52 milioane de tone de grâu exportate în aceeaşi perioadă a sezonului 2021/22, arată datele publicate marţi de Comisia Europeană, vezi aici.