Photo 176664627 © Ivan Kuznetsov | Dreamstime.com
Investitorii se pregătesc pentru noi turbulențe pe piețele românești, în urma unei recente vânzări dramatice, în condițiile în care alegerile prezidențiale din acest weekend creează incertitudine cu privire la modul în care țara va reduce cel mai mare deficit bugetar național din UE, scrie Financial Times.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Investitorii în obligațiuni și valută se așteaptă ca țara să își piardă statutul de țară cu grad de investiții și ca leul să se deprecieze din nou în raport cu euro, după un tur de scrutin prezidențial care va avea loc duminică și care l-ar putea aduce pe fostul huligan de fotbal de extremă dreapta George Simion la conducerea statului NATO din prima linie.
Ultranaționalistul, care candidează împotriva primarului centrist pro-UE al Bucureștiului, Nicușor Dan, a câștigat primul tur luna aceasta.
Aceasta a dus la prăbușirea guvernului, al cărui candidat nu a reușit să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale pentru a doua oară consecutiv, și la demisia premierului Marcel Ciolacu.
Investitorii așteaptă măsuri de reducere a deficitului
Investitorii se pregătesc acum pentru luni de incertitudine cu privire la modul în care un nou guvern va reduce deficitul bugetar care a crescut la peste 9% din PIB anul trecut.
Ambii candidați la președinție au promis măsuri de reducere a deficitului și de limitare a datoriei, însă nu există prea multă claritate cu privire la modul în care vor funcționa planurile lor.
„Cu cât ne ia mai mult timp pentru a vedea că aceste reforme fiscale urgente și necesare au loc, cu atât există mai multe riscuri”, a declarat Yerlan Syzdykov, un manager de portofoliu la Amundi care deține obligațiuni românești.
În ultima parte a campaniei, sondajele arată că candidații sunt la egalitate.
Va depinde de noul președinte să aleagă un prim-ministru și să îndrume partidele pentru a forma un nou guvern. În cazul fără precedent al eșecului a două încercări de a găsi o majoritate, România ar putea organiza alegeri anticipate.
Piața nu a luat pe declin în calcul șansa unei victorii a lui Simion
„Piața a luat în calcul o șansă proporțională a unei victorii a lui Simion, dar încă nu a luat în calcul pe deplin această șansă”, a declarat Kathryn Exum, co-director de cercetare și strategie suverană la Gramercy Funds Management, specialist în piețe emergente. Piețele reflectă un „nivel ridicat de incertitudine privind traiectoria fiscală”, indiferent cine câștigă, a adăugat ea.
Leul a scăzut cu 2,8% în zilele care au urmat primului tur de scrutin. Conform estimărilor analiștilor, banca centrală a țării a cheltuit deja cel puțin 5 miliarde EUR în ultima săptămână pentru a stopa vânzările.
Ratingul atârnă de un fir de ață
Între timp, statutul de țară cu rating de investiții atârnă de un fir de ață și va fi pierdut dacă două dintre cele trei mari agenții de rating de credit vor opta pentru o scădere a ratingului României după alegeri. Datoriile României se tranzacționează deja mai ieftin decât cele ale altor mari țări emergente cu rating de investiții.
Deși datoriile României reprezintă încă mai puțin de două treimi din PIB, în ultimii ani România s-a bazat tot mai mult pe investitorii internaționali pentru a finanța deficitele fiscale.
Locuințe ieftine versus reducerea evaziunii
Simion a promis politici care ar putea costa miliarde de euro – cum ar fi locuințe ieftine susținute de stat, un program de reducere a împrumuturilor fără dobândă și naționalizarea companiilor energetice – dar fără o finanțare clară pentru acestea. Dan a promis să pună capăt evaziunii fiscale, să exploateze mai bine fondurile UE, să reducă cheltuielile din sectorul public și să revizuiască companiile de stat mari și ineficiente.
Ieșiri de capital semnificative
„Recent, ieșirile de capital au crescut semnificativ”, a declarat vineri banca centrală, adăugând că acest lucru a avut «un impact major» asupra valorii leului.
„Incertitudini sporite sunt asociate cu desfășurarea viitoare a politicilor fiscale și de venituri, inclusiv în contextul politic intern actual”, a adăugat aceasta.
Cu aproximativ 56 de miliarde de euro la începutul anului, străinii dețin acum mai multă datorie românească decât dețin din Polonia, o economie de peste două ori mai mare, au declarat analiștii UBS. Aceștia estimează că vânzarea forțată de către fondurile care nu au voie să dețină datorii junk „ar putea fi de ordinul a 10-20 miliarde de euro” dacă va exista mai mult de o retrogradare.
„Există riscul ca investitorii străini să nu aibă încredere în noua administrație românească [și] să părăsească România”, a declarat Nicușor Dan, un independent politic, pentru Financial Times. „Dar sunt foarte, foarte optimist că România va alege schimbarea rațională.”
Negocieri pentru fondurile UE
Noul președinte și noul guvern se confruntă, de asemenea, cu presiunea imediată a negocierilor privind accesul la fondurile UE, care ar putea fi retrase fără un plan fiscal în vigoare.
România a emis până în prezent aproximativ 7 miliarde de euro din cele aproximativ 15 miliarde de euro în obligațiuni internaționale pe care intenționează să le vândă în acest an, o sumă care presupune restrângere fiscală în comparație cu anul trecut, dar care o va lăsa expusă la costuri mai mari de împrumut în cazul în care prețurile obligațiunilor scad după alegeri.
„Chiar și într-o victorie a lui Simion, există nevoia și un stimulent pentru ei să găsească o modalitate de a se consolida în cele din urmă”, a spus Exum.
În ciuda creșterii economice a României din ultimii ani, „doar PIB-ul este mai mare”, a declarat George Simion pentru FT. Românii „sunt din ce în ce mai săraci din cauza crizei energetice, a războiului din Ucraina, a Green Deal, a modului în care ne închideam economia în perioada Covid”.
Tensiuni sporite asupra finanțelor, din cauza deprecierii leului
O nouă scădere a leului ar spori tensiunile asupra finanțelor publice ale României, având în vedere că o parte semnificativă a datoriei este denominată în euro. Pariurile la termen pe monedă estimează o rată de 5,4 pentru un euro peste un an, față de 5,1 în prezent.
Investitorii și analiștii estimează că, în urma intervenției din această lună, banca centrală mai are aproximativ 65 de miliarde de euro în rezerve, deși trebuie să acopere și importurile și plata datoriilor.
„Banca centrală are muniția necesară pentru a apăra leul în cazul în care ieșirile de capital ar persista, dar nu poate susține moneda pe termen nelimitat”, a declarat Liam Peach, economist senior pentru piețele emergente la Capital Economics.
Banca centrală va aștepta ca ciclul politic să se desfășoare, dar oricine va câștiga va trebui să facă față aceleiași situații economice, a declarat Syzdykov de la Amundi. „Realitatea va mușca odată ce Simion va fi la putere, dacă aceasta este eventualitatea”.
