Sursa foto: Inquam Photos / Eduard Vinatoru
Noul lider cu vorbă blândă trebuie să abordeze probleme profunde, de la corupție la deficit și până la sentimentul de alienare față de UE, scrie Financial Times, care arată, într-un articol, că România oferă astăzi Europei o serie de lecții importante despre leadership și populism.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Populiștii la porți
Într-un interviu pentru Financial Times, Nicușor Dan a fost întrebat dacă a tras vreo lecție mai amplă din înfrângerea electorală a naționalistului-populist George Simion, din partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în luna mai. În mod surprinzător, a făcut o pauză de 15 secunde înainte de a răspunde.
Când a răspuns în cele din urmă, el a citat ca fenomen general „lipsa de încredere în politicieni, în autorități, în stat”. Se referea la partidele de centru-dreapta și de centru-stânga care au împărțit prada politică din 1990 și aveau o reputație mediocră. De-a lungul anilor, social-democrații, vechiul partid al lui Ion Iliescu, recent decedat, au avut un palmares deosebit de slab în ceea ce privește capitalismul de cumetrie și scandalurile de corupție. Pierderea credibilității establishmentului are ecouri în toată Europa și, de fapt, și în America.
„În acest context, am avut populiști care au avut o voce puternică”, a spus Dan. „Am avut o opoziție mică, dar zgomotul era atât de mare, încât vocea lor nu a fost auzită.” Vorbește atât de încet, încât este tentant să susținem că și el va trebui să învețe de la populiști să vorbească puțin mai tare. Dar, mai serios, ideea este că, atunci când oamenii au început să se implice în probleme concrete, mai degrabă decât în sloganuri, sondajele s-au schimbat. În primul tur, din luna mai, Simion a obținut 41% din voturi, aproape dublu față de procentul obținut de Dan. În turul final, Dan a obținut 54% din voturi.
În cele două săptămâni dintre cele două tururi, societatea a observat trei diferențe majore între cei doi candidați, a spus Dan. „Eu eram pro-occidental, Simion era apropiat de discursul rus, spunând că „nu trebuie să sprijinim Ucraina, nu trebuie să reînarmăm Europa” și așa mai departe. Viziunea mea era o economie deschisă, foarte prietenoasă cu investitorii străini. De la el am auzit despre naționalizare. A treia diferență majoră era că, chiar dacă societatea este polarizată, eu am încercat să dialoghez”.
Când a fost întrebat de ce populiștii sunt atât de populari, răspunsul său a evidențiat situația dificilă în care se află centristii din întreaga Europă, pe măsură ce continentul se confruntă cu efectele negative ale globalizării. „Desigur, am înregistrat o creștere economică în cei 20 de ani de când am aderat la UE, dar aceasta nu este distribuită în mod echitabil în cadrul societății. Chiar dacă trăiesc mai bine decât acum 10/20 de ani, mulți oameni simt că alții trăiesc mult mai bine.”
El a subliniat și problema corupției. Analista și profesoara Alina Mungiu-Pippidi a arătat date de pe site-ul BridgeGap care sugerează că România a pierdut mai mult din cauza corupției în ultimul deceniu decât orice altă țară din UE. „Mulți români au rude în Europa de Vest și au văzut diferența în modul în care aceștia interacționează cu autoritățile”, a spus Dan. El făcea aluzie la vechile obiceiuri comuniste care încă persistă în unele orașe românești, unde poți da oficialilor un cadou (cadou) pentru a „aranja lucrurile”.
El speră că experiența sa ca primar al Bucureștiului îl va ajuta să lupte împotriva corupției. Se va concentra pe reformarea parchetelor.
O altă problemă, susține el, este lipsa educației. „Dacă pui întrebarea «îți plac rușii?», 7 sau 8% din populație răspunde afirmativ. Dar dacă întrebi dacă susțin izolaționiștii, 35-40% răspund afirmativ. Ei nu fac legătura.” Acesta este un aspect important. În perioada premergătoare alegerilor, comentatorii au făcut adesea referire la sentimentele pro-ruse.
Pare clar că boții ruși au stârnit diviziuni. Un think-tank moldovenesc, WatchDog.MD, a publicat săptămâna aceasta o anchetă care sugerează că Moldova este folosită pentru a testa operațiuni de influență legate de AUR-ul lui Simion, promovând narative anti-UE și pro-Kremlin. Dar opiniile pro-rusești declarate nu sunt bine primite în România, o țară cu o lungă istorie de suspiciune față de Moscova.
Calculul fiscal
Marea provocare pentru Dan și noul său guvern, care include cele două partide de centru, dar nu și AUR, este deficitul de 9%, cel mai mare din UE. Când a fost întrebat cum intenționează să-l reducă, el s-a referit la experiența sa din primărie, unde a redresat finanțele Bucureștiului. Când a devenit primar, a spus că a realizat că trei sferturi din buget erau cheltuite pentru achitarea datoriilor. Obiectivul guvernului este de a reduce deficitul la 7%, a spus el, ceea ce va necesita reduceri drastice și reprogramarea investițiilor. Anul acesta, a spus el, pentru a reduce deficitul la 7,5%, va fi necesară o reducere de 30 de miliarde de lei.
Guvernul său este preocupat de teama că finanțarea din partea UE ar putea fi suspendată și ratingul de credit al țării ar putea fi retrogradat dacă nu se iau măsuri suficiente pentru a reduce deficitul. Potrivit Standard & Poors, la sfârșitul lunii iulie, măsurile de austeritate timpurii ar trebui să contribuie la reducerea deficitului la aproximativ 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în anul următor. Măsurile includ creșterea impozitelor și înghețarea salariilor din sectorul public. Așadar, cum veți convinge populația să vă susțină în timpul acestui program, a fost întrebat Nicușor Dan. Din nou, Dan a făcut o pauză. „Avem multe cheltuieli care nu sunt necesare”, a spus el, vorbind neoficial, citând posibile ținte ale întârzierilor în investiții.
De asemenea, el se gândește la modul în care românii ar putea să se simtă mai apropiați de UE. „Dacă întrebi oamenii dacă vor ca România să rămână în UE, 70 sau 80 % răspund afirmativ. Ei au înțeles beneficiile”, a spus el. „Dar am avut mulți politicieni la putere care nu și-au asumat responsabilitatea pentru anumite măsuri. Au venit în fața oamenilor și au spus: «Uitați, noi nu vrem să facem asta, dar Uniunea Europeană ne-a obligat»”. Argumentul său amintește de dificultățile cu care s-au confruntat susținătorii UE în Marea Britanie înainte de referendumul din 2016 privind apartenența Regatului Unit la Uniune. Prea mult timp, politicienii de toate culorile au folosit UE ca sac de box.
Și totuși, Dan a spus și că UE a acționat uneori cu o viteză glacială, alienând în mod justificat românii. „În ceea ce privește unele chestiuni europene, cum ar fi Schengen, am îndeplinit condițiile tehnice acum zece ani, dar am întâmpinat opoziție din partea Austriei și a Țărilor de Jos și am intrat în Schengen abia acum un an. Populiștilor le-a fost foarte ușor să spună: „Suntem membri de rangul doi ai UE. UE nu ne respectă”.
De atunci, Dan a înfuriat unii susținători prin faptul că s-a pronunțat împotriva unei legi privind discursul instigator la ură, argumentând că aceasta ar putea încălca libertatea de exprimare. Comunitatea evreiască a avertizat că aceasta ar putea încuraja extremismul. Instanțele au susținut legea. Dar Dan știe că dreapta naționalistă îl urmărește îndeaproape. Lupta împotriva populiștilor este în plină desfășurare, dar este departe de a fi câștigată, conchide Financial Times.
