FMI a aprobat un nou program de ajutor către Republica Moldova, în valoare totală de 590 de milioane de dolari

Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat luni un program de ajutor pentru Republica Moldova, prin care va finanța, cu 590,6 milioane de dolari, redresarea post-pandemie și reformele structurale pentru îmbunătățirea statului de drept și a cadrului anticorupție, în următoarele 40 de luni.

Consiliul Executiv al FMI a aprobat astfel cererile Moldovei pentru un program de reformă economică în cadrul Mecanismului extins de creditare (ECF) şi Mecanismului de finanţare extinsă (EFF). Aprobarea acestor cereri permite deblocarea a aproximativ 84,4 milioane de dolari.

Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar al FMI, a declarat: „Autoritățile moldovenești au făcut progrese lăudabile în reabilitarea sectorului bancar și în consolidarea stabilității macrofinanciare. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19, seceta din 2020 și creșterea continuă a prețurilor globale la energie au încetinit activitatea economică, au intensificat riscurile și au complicat elaborarea politicilor. În timp ce asistența financiară de urgență din partea partenerilor internaționali a ajutat la atenuarea impactului economic al pandemiei, Moldova rămâne printre cele mai sărace țări din Europa. În acest context, programele susținute de FMI au trei obiective principale: în primul rând, susținerea redresării post-pandemie; în al doilea rând, să abordeze nevoile stringente de dezvoltare și, în al treilea rând, să consolideze guvernanța și cadrele instituționale ale Republicii Moldova.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Reformele recente implementate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și susținute de FMI s-au dovedit vitale pentru menținerea stabilității macrofinanciare în timpul crizei. Privind în perspectivă, autoritățile ar trebui să își continue eforturile de îmbunătățire a credibilității și eficacității politicii băncii naționale; consolidarea supravegherii sectorului financiar, gestionarea crizelor financiare și cadrele macroprudențiale; și să consolideze guvernanța, transparența și responsabilitatea băncii naționale. Apărarea independenței BNM rămâne o condiție prealabilă critică pentru eficacitatea și credibilitatea acesteia. În plus, pentru a proteja stabilitatea macrofinanciară va fi necesară abordarea vulnerabilităților semnificative din sectorul financiar nebancar.

Pe măsură ce redresarea va avea loc, mixul de politici va trebui să evolueze pentru a aborda obiectivele urgente de dezvoltare ale Moldovei, inclusiv decalajele semnificative de infrastructură, și pentru a accelera convergența veniturilor, fără a pune în pericol sustenabilitatea datoriei. Pe plan fiscal, îmbunătățirea mobilizării veniturilor interne, creșterea eficienței cheltuielilor publice, abordarea decisivă a riscurilor fiscale ale întreprinderilor de stat și continuarea eforturilor de îmbunătățire a calității și transparenței bugetului sunt vitale pentru îmbunătățirea rezultatelor fiscale și pentru a promova o politică fiscală mai receptivă și cu impact.

Reformele ambițioase ale autorităților se concentrează pe abordarea deficiențelor de lungă durată și larg răspândite ale guvernării și vulnerabilităților instituționale ale Republicii Moldova. Măsurile propuse – dacă sunt ordonate în mod corespunzător și implementate cu hotărâre – sunt de așteptat să producă câștiguri mari pe termen mediu, deblocând potențialul economic neexploatat al Moldovei și accelerând convergența veniturilor acesteia. Eforturile robuste de reformă pentru a consolida statul de drept, a reduce corupția și pentru independența instituțiilor cheie vor fi esențiale pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, stimularea concurenței și inovarea, deblocarea investițiilor private, reducerea exodului de creiere, accelerarea acumulării de capital uman și creșterea productivității”.

FMI şi autorităţile Republicii Moldova au ajuns la un acord la finele lunii iulie la nivel de experţi privind programul de reforme economice care va fi susţinut printr-un acord pe trei ani, în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) şi Mecanismului de finanţare extinsă (EFF).

Potrivit unui comunicat al FMI, noul program se va baza pe progresul atins în cadrul programului precedent şi va avea ca obiectiv sprijinirea relansării economice a Republicii Moldova după depăşirea pandemiei COVID-19 şi avansarea în implementarea unor reforme instituţionale ambiţioase.