FMI propune ca beneficiarii pandemiei și bogații să plătească o taxă de „solidaritate” cu cei afectați de criză

Fondul Monetar Internațional (FMI) propune ca persoanele cu venituri mari și companiile care au prosperat în criza coronavirusului să plătească impozite suplimentare, pentru a arăta solidaritate cu cei care au fost cel mai puternic afectați de pandemie, scrie Financial Times.

O taxă temporară ar contribui la reducerea inegalităților sociale care au fost exacerbate de criza economică și de sănătate de anul trecut, a transmis miercuri FMI, în monitorul său fiscal. De asemenea, potrivit FMI, o astfel de taxă i-ar asigura pe cei mai afectați că lupta împotriva Covid-19 este un efort colectiv în cadrul societăților.

Vitor Gaspar, șeful diviziei fiscale a FMI, a declarat pentru Financial Times că o creștere simbolică a impozitării asupra celor care au prosperat în ultimul an ar consolida coeziunea socială, chiar dacă nu ar fi nevoie urgentă de mai mulți bani la bugetele publice.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Țările ar trebui să ia în considerare această politică, deoarece ar contribui la percepția „că toată lumea depune efortul necesar pentru recuperarea din criza Covid-19”, a spus el.

Potrivit FMI, în timpul pandemiei a existat o creștere a inegalității, deoarece persoanele mai tinere și mai sărace au suferit cel mai mult, având un risc mult mai mare de a-și pierde locurile de muncă și veniturile.

Economiile avansate cu sisteme fiscale solide ar trebui să își mărească ratele de impozitare pe venit pentru o perioadă, a spus FMI, dând ca exemplu impozitul de solidaritate al Germaniei după reunificare.

Fondul a spus, de asemenea, că ar trebui luat în considerare și un impozit special pe profiturile excedentare pentru companiile care au realizat randamente neobișnuit de mari în 2020.

„Impactul simbolic al acestui tip de contribuție este uneori foarte important, mai ales într-o astfel de situație excepțională în care solidaritatea socială joacă un rol deosebit de puternic ”, a spus Gaspar.

Apelul FMI vine în ciuda faptului că majoritatea țărilor nu se confruntă cu o criză a finanțelor publice. Fondul prognozează că nivelul datoriei economiilor avansate probabil se va stabiliza după pandemie, după ce a crescut brusc pe măsură ce țările au luptat împotriva virusului.

Împrumuturile puternice ale țărilor, luate anul trecut, au contribuit la rezultate economice mult mai bune, a spus FMI. Economiile avansate au împrumutat 11,7% din venitul național, țările emergente 9,8% și țările cu venituri mici 5,5%.

Ratele scăzute ale dobânzii au contribuit la atenuarea impactului fiscal al acestor împrumuturi mai mari în economiile avansate, iar FMI se așteaptă ca povara datoriei publice să se stabilizeze în aceste țări mai bogate până la mijlocul deceniului.

Cu toate acestea, cele mai sărace țări din lume se vor lovi de „provocări” să-și finanțeze datoriile, a spus FMI, subliniind acest decalaj dintre de națiunile care se pot împrumuta în mod liber și care își vor reveni mai repede din pandemie și cele care nu își pot permite cu ușurință vaccinuri sau sprijin.

„Este important să se sublinieze caracterul cu mai multe viteze al redresării și ca politicile să fie adaptate pentru a se potrivi circumstanțelor specifice fiecărei țări”, a spus Gaspar.

El a cerut țărilor să investească în producția și distribuția vaccinurilor Covid-19, spunând că aceasta este cea mai importantă politică fiscală imediată pe care ar trebui să o pună în aplicare. Acest lucru ar costa zeci de miliarde de dolari, dar ar trebui să stimuleze perspectivele de creștere suficient pentru a crește veniturile fiscale numai în țările avansate cu un trilion de dolari până în 2025, estimează FMI.

Sursa foto: © Deanpictures – Dreamstime.com