BREAKING FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru România, la 4,8% / Fondul recomandă eliminarea treptată a plafoanelor la energie și reforma pensiilor și salariilor din sectorul public

Redacția sept. 26, 2022 1 comentarii
sediu FMI

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit în sus estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la circa 3,5%-4,5% cât prognoza în vară, până la 4,8%, arată cel mai recent raport publicat luni de instituţia financiară internaţională.

În iunie, FMI estima că economia României va crește cu 3,5%-4,5% în 2022 și 2023, spunea Jan Kees Martijn, şef de misiune pentru România, aflat într-o vizită în țara noastră.

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini ușor de la un avans de 5,9% în 2021, până la 4,8% în 2022, pentru ca anul viitor să încetinească până la 3,4%.

Guvernul României a construit proiectul de buget pentru anul 2022 pe o creştere economică de 4,6%.

Însă FMI se așteaptă la o inflație și mai puternică, în medie de 13,3% în 2022, după o medie de 5% în 2021, pentru ca în 2023 să încetinească la 10%.

De asemenea, pentru deficitul de cont curent al României, FMI mizează pe un sold negativ mai mare, de 7,7% din PIB, urmând ca în 2023 se reducă ușor la 7,4% din PIB.

Fondul estimează că datoria publică a României va rămâne peste 50% din PIB și în acest an și anul viitor. Astfel, după ce datoria publică a ajuns la 51,4% din PIB în 2021, FMI estimează o datorie de 51,7% din PIB în 2022 și de 52% din PIB în 2023.

Comunicatul FMI:

Conform FMI, după o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă în prezent, ca și alte țări din UE, cu „vânturi frontale” legate de războiul din Ucraina, cu repercusiuni suplimentare din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, producția a atins nivelurile anterioare crizei în S1 2021, iar creșterea în S1 2022 a rămas puternică. Impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate, inflația globală a crescut rapid. Așteptările privind inflația au crescut mai moderat, dar se situează, de asemenea, peste intervalul țintă (1,5-3,5%). Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne mai puțin tensionată decât nivelurile anterioare pandemiei. Autoritățile au pus în aplicare un plafon al prețurilor la energie și un sistem de subvenții pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra economiei și a persoanelor vulnerabile.

Având în vedere acest context, FMI preconizează că creșterea PIB-ului se va tempera la 4,75% în 2022 (comparativ cu 5,9% în 2021), susținută în principal de impulsul cererii interne.

FMI estimează că prețurile energiei și ale alimentelor vor menține inflația la un nivel relativ ridicat până la sfârșitul anului 2023. Deficitul bugetar s-a redus în 2021, după extinderea indusă de pandemie, și se preconizează că se va consolida moderat în continuare în 2022, deoarece creșterea veniturilor nominale a fost puternică. Se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, însă redresarea investițiilor străine directe (ISD) și demararea Planului național de redresare și reziliență susținut de UE asigură o finanțare substanțială, acesta din urmă fiind ancorat pe o traiectorie de reforme și de investiții care să stimuleze creșterea pe termen mediu. Politicile din sectorul monetar și financiar au făcut mai mult decât să inverseze relaxarea pandemică și s-au înăsprit în continuare pentru a consolida stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, conform instituției financiare internaționale.

Instituția a subliniat necesitatea ca România să continue consolidarea fiscală pe termen mediu pentru a reface rezervele, a proteja sustenabilitatea fiscală și a reduce dezechilibrele externe.

FMI afirmă că actualele plafoane ale prețurilor la energie ar trebui să fie temporare și au încurajat autoritățile să le elimine treptat și să le înlocuiască cu măsuri care să vizeze persoanele cele mai vulnerabile. Pentru a contribui la îmbunătățirea elaborării bugetului pe termen mediu și pentru a asigura previzibilitatea, directorii FMI au recomandat reformele privind pensiile și salariile din sectorul public. Deși au salutat măsurile fiscale recente, aceștia au încurajat autoritățile să ia în considerare o reformă mai ambițioasă a impozitului pe venitul persoanelor fizice și îmbunătățirea eficienței taxei pe valoarea adăugată.

FMI a subliniat că politica monetară trebuie să rămână agilă pentru a ghida ferm inflația și așteptările inflaționiste înapoi spre ținta băncii centrale. Aceștia au fost de acord că ratele de politică monetară vor trebui să crească în continuare pentru a preveni înrădăcinarea presiunilor inflaționiste și apariția unei spirale salariu-preț. Luând act de slăbirea competitivității externe și de creșterea deficitului de cont curent, directorii FMI au încurajat trecerea treptată la o rată de schimb mai flexibilă care – împreună cu consolidarea fiscală – ar contribui la soluționarea dezechilibrelor externe și la absorbția eventualelor șocuri externe viitoare. Directorii au fost de acord că sectorul bancar rămâne rezistent și că poziția macroprudențială este adecvată.

Directorii au subliniat necesitatea de a revigora reformele structurale pentru a stimula creșterea economică și a aborda inegalitățile regionale. În acest context, aceștia au subliniat importanța punerii în aplicare a Planului național de redresare și reziliență al României, consolidând în continuare gestionarea investițiilor publice pentru a valorifica la maximum fondurile disponibile în cadrul mecanismului european de redresare și reziliență. Aceștia au subliniat că reformele în domeniile tranziției ecologice și securității energetice, digitalizării, sănătății și educației, precum și guvernanței și luptei împotriva corupției sunt deosebit de importante.

Comunicatul Finanțelor:

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, salută decizia Fondului Monetar Internațional (FMI) de a revizui în creștere prognoza de avans economic a României, pentru anul 2022, ca urmare a misiunii de evaluare (Consultãri pe Articolul IV) efectuată de delegația FMI în vara anului curent.

Am pornit de la o prognoză de 2,2% în primăvară când raportul World Economic Outlook al FMI prezenta o perspectivă rezervată asupra creșterii economice, pe fondul contextului internațional și al apropierii de conflictul armat de la granița noastră. Și iată, astăzi, suntem la 4,8% prognoză, iar cele peste două puncte procentuale rectificare pozitivă a prognozei de creștere economică reprezintă o confirmare a abordării corecte pe care Guvernul o are în raport cu situația de la nivelul întregii Uniuni Europene. Semnalele bune din partea partenerilor externi sunt validãri ale deciziilor de politică fiscal-bugetară și financiară pe care le luăm de la preluarea mandatului. Traversăm o perioadă de criză și incertitudine, suntem stat membru, ne aliniem Europei, ne raportăm la regiune și urmărim evoluțiile externe, dar asigurarea stabilității economice se face de aici, de la București și vom continua să facem acest lucru. Reformele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență sunt în termenele stabilite și vor contribui semnificativ la misiunea pe care o avem, la fel și măsurile de sustenabilitate fiscală, alături de managementul investițiilor publice și consolidarea bugetară”, a spus Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Sursa foto: Worldatlas.com

Comentarii

  1. Are dreptate FMI!!!!!!! Cand ma uit in jur, vad numai lapte si miere. Eu sunt chiar mai optimist si cred ca economia va creste cu vreo 20-25%, asa ca sa facem in ciuda tarilor din Vest!!!! Romania, super-putere pana in 2030!!!! Acum pe bune, FMI isi bazeaza prognozele pe datele furnizate de autoritati. Daca autoritatile iti dau date false ( surpriza ), cum poti sa faci o prognoza reala? Daca totul e asa de roz in Romania, de ce guvernul se imprumuta in draci la dobanzi astronomice? De ce fabricile isi opresc temporar activitate si isi anuleaza planurile pentru expansiune? De ce vanzarile din retaill au crescut numai cu 2%? Fiindca e super bine in Romania, asa-i?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *