Fondul European de Coeziune împlinește 30 de ani, cu un istoric de 179 de miliarde de euro

Pe 3 aprilie 2023, Fondul European de Coeziune și-a marcat cea de-a 30-a aniversare. Instrumentul de finanțare a fost introdus în 1993 odată cu Tratatul de la Maastricht, pentru a crea un nivel mai mare de paritate între statele membre ale UE. De la înființare, fondul a cheltuit 179 de miliarde de euro, scrie The Mayor.eu, potrivit Rador.

Fondul de Coeziune a fost înființat pentru a ajuta țările mai puțin prospere din blocul comunitar să atingă paritatea economică cu membrii mai dezvoltați. Țările beneficiare sunt definite ca fiind cele care au un venit național brut (VNB) cu 90% sub media UE.

În perioada actuală de finanțare 2021 – 2027, fondul are suma impresionantă de 48,3 miliarde de euro, care urmează să fie direcționate către 15 state membre: Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Sprijinirea energiei și a infrastructurii

Potrivit Tratatului de la Maastricht, Fondul de Coeziune este o componentă necesară a Pieței Unice, ca instrument de investiții pentru infrastructura de transport și protecția mediului. În plus, fondul a contribuit și la accesul la apă dulce, eficiență energetică și energie regenerabilă.

De exemplu, a contribuit la construirea de aeroporturi pentru a oferi conexiuni mai bune cu statele membre care au aderat la UE în anii 2000 și a finanțat multe proiecte de metrou și feroviare, inclusiv în Budapesta, București, Sofia și Praga. Un alt proiect cheie al fondului include calea ferată Varșovia-Gdynia, îmbunătățind conexiunile prin Coridorul Baltico-Adriatic.

Istoria Fondului European de Coeziune

Prima perioadă de finanțare pentru Fondul de Coeziune a fost între 1994 și 1999, beneficiarii inițiali fiind Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania. Fondul a avut un buget de 18 miliarde de euro și a putut contribui la mai multe proiecte de infrastructură.

Printre acestea se numără podul „Vasco da Gama”, de 12,3 kilometri, din Lisabona, cel mai lung pod din UE, în timp ce în Spania banii au mers la conexiunea feroviară de mare viteză de la Madrid la Barcelona, la granița cu Franța. Interesant este că dintre primii beneficiari din anii ’90, toți, cu excepția Greciei, au reușit să mențină un VNB la media UE sau mai mare, de la prima rundă de finanțare din Fondul de Coeziune, cu excepția notabilă a Greciei. A scăzut sub linie în runda de finanțare din 2021.

În următoarea perioadă de finanțare între anii 2000 și 2006, bugetul a fost de 30,6 milioane, totuși, UE a cunoscut primul val de extindere în 2004 și Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia s-au alăturat beneficiarilor de finanțare.

Odată cu cel de-al treilea val de Fonduri de Coeziune 2007-2013, bugetul s-a dublat și a atins un record de 68,5 miliarde, în timp ce UE s-a extins de două ori, cu Bulgaria și România în 2007 și Croația în 2013. Cu următoarea perioadă de finanțare între 2014 și 2020, bugetul a scăzut la 61,4 miliarde, cu toate acestea, beneficiarii au rămas în mare parte neschimbați, din perspectiva țărilor care au aderat la Uniune după 2004.