În plină criză între Ucraina și Rusia, hidrocarburile rusești se interpun între cei doi cancelari social-democrați germani, Gerhard Schröder și Olaf Scholz. Fostul cancelar din perioada 1998 – 2005 va face parte din consiliul de administrație al Gazprom. Gerhard Schroeder îi va lua locul ginerelui fostului președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, care a fost îndepărtat brusc de la putere în țara sa, potrivit BFM TV.
Schroeder este și președintele consiliului director al companiei energetice de stat Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia. Acesta conduce de asemenea consiliul de administrație al board-ului de directori de la Nord Stream 2 AG, controversatul gazoduct care ar urma să aducă gaze în Germania direct din Rusia și care este puternic combătut de Statele Unite.
Olaf Scholz se ferește să-și critice ilustrul predecesor. Purtătorul de cuvânt al actualului cancelar SPD refuză cel mai mic comentariu asupra acestui subiect care divizează familia politică social-democrată: legătura tot mai strânsă a fostului lider cu Kremlinul. Până la punctul în care discuția este prezentată în Germania drept “problema rusească” a SPD.
“Don Gerhard”
Editorialistul pentru politică externă al Spiegel, ziar emblematic pentru presa germană de centru-stânga, consideră că dacă Germania “nu este la înălțimea responsabilităților sale” în actuala criză geopolitică, este înainte de toate din cauza partidului social-democrat. Autoritatea internațională a cancelarului Scholz ar fi puternic afectată, consideră directorul Global Ideas Center din Berlin. Stephan-Götz Richter, un nume citat în mod regulat în dezbaterea transatlantică, îl prezintă pe Gerhard Schoeder drept “Nașul” partidului, insinuând o conotație mafiotă. Potrivit acestui analist german, cariere de prim rang sunt în continuare legate de “Don Gerhard”, printre care cele ale președintelui Republicii, Frank-Walter Steinmeier, și unul dintre cei doi co-președinți ai partidului, Lars Klingbeil. Acesta din urmă a dezavuat totuși o declarație a fostului cancelar potrivit căreia Ucraina este “principalul vinovat pentru zgomotul de cizme”.
Va fi nevoit Olaf Scholz, în continuare în defensivă, să fixeze limitele? Șeful unui important guvern regional condus de social-democrați, Malu Dreyer, afirmă că “nu cunoaște pe nimeni” în interiorul partidului care să “împărtășească” opiniile fostului cancelar. Dar un alt lider SPD al unui guvern regional, Manuela Schwesig, militează pentru punerea în funcțiune a Nord Stream 2, independent de evenimentele care ar putea să intervină în Ucraina. Pe fond, este vorba de o opinie destul de generală în mediul de afaceri, pe care PDG-ul grupului E.On, Leonhard Birnbaum, a rezumat-o astfel: “Avem nevoie de gazul rusesc, punct final.”
Arme letale
Discuțiile din tabăra social-democraților nu vizează doar acest dosar energetic omniprezent. Președintele grupului parlamentar din Camera inferioară, Rolf Mützenich, a evocat deschis “necesitatea de a reflecta la alternative” la NATO, în perspectiva “garantării securității europene”. Afirmații care nu pot fi primite la Moscova decât cu brațele deschise.
Olaf Scholz, întrebat duminică seara la televiziunea ARD, a reafirmat refuzul de a vinde arme letale germane Ucrainei, în virtutea unei “orientări” care merge dincolo de actuala majoritate, potrivit căreia Germania nu livrează arme în zone în care au loc conflicte armate. Cotidianul economic rusesc Kommersant a notat astfel cu ironie că “singurul lucru cu care Berlinul a fost generos cu Kievul a fost furnizarea a 5.000 de căști de protecție militarilor ucraineni.”
Aceste declarații nu împiedică însă dezvoltarea anumitor evoluții. Ministrul Apărării, tot in SPD, a declarat ieri că trupe germane ar putea fi trimise în Germania. “Toată lumea din cadrul NATO poate conta pe noi”, a asigurat ea.