FOTO Ce proiecte de sporturi de iarnă se află în lucru în România – pârtii de schi, patinoare sau trasee de sănii care să funcționeze pe tot timpul anului. Multe dintre proiecte sunt în lucru și pe hârtie de ani de zile

România nu e destinație de top pentru sporturi de iarnă și stă destul de slab la capitolul infrastructură pe acest segment, în condițiile în care mulți practicanți de schi caută vacanțe în Austria, Slovacia sau chiar la vecinii bulgari. Nici în ceea ce privește patinoarele nu suntem campioni, iar cei care se descurcă pe patine profită cel mult de infrastructura temporară amenajată cu ocazia târgurilor de Crăciun din marile orașe. Acesta este contextul în care la nivel național se desfășoară câteva proiecte de pârtii de schi, de patinoare sau trasee pentru sănii care să funcționeze și pe parcursul verii și să dinamizeze turismul în stațiunile montane, conform unei liste transmise la solicitarea Economedia de compania de consultanță IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. De menționat că multe dintre aceste proiecte au un istoric care se întinde pe ani de zile, iar unele sunt încă la stadiu de proiect sau autorizare.

Ce proiecte se află în lucru sau la fază de proiect la nivel național?

Modernizare și extindere pentru patinoarul din Galați, pe “masă” de ani de zile

Unul dintre proiectele vehiculate de ani de zile și care a înaintat (cu documentațiile) în 2023 se referă la modernizarea si extinderea patinoarului artificial din Galați. Conform monitorizărilor IBC Focus, o noutate a apărut chiar pe final de an, dar numai la nivel de avize, nu în șantier: Agenția pentru Protecția Mediului Galaţi decide ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de Analiză Tehnică din 5 decembrie că proiectul „Modernizare și extindere patinoar”  nu se supune evaluării impactului asupra mediului.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Tot anul trecut s-a marcat un pas administrativ care ar putea duce proiectul înainte: patinoarul Artificial Dunărea din Galați a fost preluat în vară din administrarea Clubului Sportiv Municipal Galați și predat Companiei Naționale de Investiții (CNI), pentru extindere și modernizare. În urma lucrărilor, capacitatea patinoarului ar urma să crească de la 3.800 la 5.100 de locuri pe scaune.

În prezent, clădirea, construită în anul 1968, prezintă o stare avansată de degradare și nu este dotată conform cerințelor actuale. Prin proiect sunt prevăzute lucrări pentru modernizarea și extinderea imobilului, precum și amenajări cu o serie de funcțiuni: zona destinată publicului sportiv, zona destinată publicului spectator, zona administrativă. Dacă această investiție va fi finalizată, orașul ar urma să dispună de un patinoar artificial corespunzător pentru susținerea evenimentelor sportive de patinaj și hochei, precum și pentru încurajarea practicării sportului și urmărirea îmbunătățirii performanței sportive, se arată în raportul de specialitate și referatul de avizare.

Despre nevoia de modernizare şi extindere patinoarului se vorbeşte încă din mandatul primarului Marius Stan (2012-2016), timp în care s-au tot făcut, refăcut şi actualizat documentaţii. Baza sportivă s-a deteriorat în timp, prezintă disfuncţionalităţi care se răsfrâng asupra desfăşurării în bune condiţii a activităţii sportive, amintesc consultanții.

Patinoar acoperit la Târgu Mureș. Lucrările au început inițial în 2008

Se află însă în construcție la Târgu Mureș un patinoar acoperit. Și aici este vorba despre un proiect vechi, acesta vechi de mai bine de 15 ani, stopat și reluat. Lucrările de construire a patinoarului acoperit au început în 2008 și au fost întrerupte în 2013. După ani în care cei de la Clubul Sportiv Mureșul au depus eforturi pentru a rezolva problemele de natură administrativă mai ales în privința terenurilor, iar cei de la CNI au organizat licitația, lucrările s-au reluat anul trecut, conform Punctul.ro . Lucrările sunt finanțate de Compania Națională de Investiții (CNI) iar beneficiarul este Clubul Sportiv Mureșul, cel care administrează și Bazinul Olimpic din Târgu Mureș.

Conform monitorizărilor IBC Focus, CNI a emis ordinul de începere a lucrărilor de execuție, începând cu data de 24 august 2023, iar primăria municipiului Târgu Mureș a emis autorizația de construire pentru continuarea și finalizarea lucrărilor de construire a noului patinoar artificial acoperit din Parcul Municipal. Investiția ar urma să fie finanțată din fonduri obținute de la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației.

Valoarea lucrărilor rămase de executat este de 14,2 milioane de lei, iar durata estimată a lucrărilor este de 24 de luni.  Patinoarul va avea o suprafață de joc de 1.800 de mp, iar tribunele vor putea găzdui 2.000 de spectatori. Complexul sportiv ar urma să beneficieze de dotări  la nivel internațional, de la vestiare speciale pentru hochei pe gheață, camere speciale pentru arbitri, sală pentru conferințe de presă și facilități pentru transmisii radio – TV până la săli pentru încălzirea sportivilor, săli pentru recuperare sau dotări tehnice pentru oficiali și arbitri.  Suprafața patinoarului va fi multifuncțională, astfel că va putea găzdui competiții și din alte sporturi cum ar fi: handbal, baschet, volei, gimnastică, lupte libere, box, arte marțiale sau tenis de masă.

Patinoar la Câmpia Turzii Cluj

La Câmpia Turzii se află în construcție un proiect care include un patinoar și un skate park, aparținând Primăriei locale. Și acesta e în lucru de ani de zile.

Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, AXA PRIORITARĂ 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii, PRIORITATEA DE INVESTIȚII 9b – Oferirea de sprijin pentru revitalizarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale. La semnarea contractului de finanțare, perioada de implementare era de 63 luni, respectiv între data 09.10.2017 și data 31.12.2022.

Poiana Brașov ar putea avea pistă de sanie de vară

La Poiana Brașov există un proiect care vizează o pistă de sanie de vară, cu sistem propriu de urcare, inițiat de Primăria Brașov. În decembrie 2023, primarul Brașovului, Allen Coliban, a anunțat că pentru construcția instalației saniei de vară din Poiana Brașov, a fost depusă o singură ofertă, din partea asocierii de firme formată din RS Activ (Brașov – Ghimbav), împreună cu Josef Wiegand GmbH & Co KG (Germania) și Planimob CAD (Cluj – Florești).  Amplasamentul instalației este în Poiana Brașov, Pârtia Bradul. Se propune construirea unei piste de sanie de vară, potrivită pentru operare de-a lungul întregului an (funcționare inclusiv iarna și indiferent de condițiile meteo), cu un sistem propriu de urcare.

Primarul susține că planul ar fi ca Poiana Brașov să se transforme într-o “stațiune pentru toate cele 4 anotimpuri”.

Conform proiectului, instalația va avea o urcare de 550 m, 990 m de traseu de coborâre și 60 de sănii. Va fi amplasată în partea stângă a pârtiei Bradul (pe partea opusă teleschiului), cu punctul de acces în apropierea stației inferioare a telecabinei Capra Neagră, pe platoul de lângă Centrul de Agrement. Pentru a-i crește spectaculozitatea, traseul prevede mai multe zone de întoarcere, care oferă o mai bună panoramă, cu înălțimi cuprinse între 7 și 13 metri. Durata lucrărilor de proiectare și execuție este de maxim 14 luni, dintre care 5 luni proiectare și 9 luni realizarea lucrărilor.

Proiect de pârtie și spații de cazare în Gheorgheni, Harghita

Un proiect care vizează amenajarea unei pârtii de schi, spatii de cazare si de alimentatie publică se află încă în curs de autorizare în Gheorgheni, Harghita, conform monitorizărilor IBC Focus. Beneficiar este o firmă privată: Profi M Consulting. În toamnă, proiectul se afla încă la faza de obtinere a documentatiei necesare.

Proiect de patinoar artificial la Sfântu Gheorghe – Covasna 

Și în Covasna există un proiect care vizează construirea și amenajarea unui patinoar artificial. Licitaţia pentru proiectarea şi execuția acestui obiectiv a avut loc în august, urmând ca lucrările să poată fi începute în cursul acestui an. Patru asocieri de firme au depus oferte, dar în baza de date SEAP nu se precizează deocamdată câștigătorul. Autoritatea contractantă este CNI.

Patinoar în Berceni, în șantier

Patinoarul Berceni Arena, cu parter și un etaj, e în curs de construcție în sectoul 4 al Capitalei. În acest an, Sectorul 4 ar urma să pună pe harta Bucureștiului singurul patinoar competițional din Capitală, după cum susține primarul Daniel Băluță. Acesta a anunțat la începutul anului că imobilul viitoarei „Berceni Arena” se află într-un stadiu avansat de execuție.

Capacitatea noii investiții va fi de 800 de locuri în tribune. Terenul pe care se construiește patinoarul a aparținut SC Totul Verde și este de aproape 12.000 mp, iar clădirea va avea un regim de P+1E. Suprafața construită desfășurată va fi de circa 6.500 mp, cu locuri de parcare pentru 73 de autoturisme, două autocare și spații verzi de 3.000 de metri pătrați, cu 70 de arbori plantați.

Patinoarul va beneficia de o construcție subterană pentru rezervă de apă necesară stingerii incendiilor. Ca facilități, vor exista spații de servire în foaier și la etaj, garderobă, foaiere, vestiare, birouri, cabine pentru presă, cabine VIP, sală metodică și, bineînțeles – instalații pentru gheață”, potrivit sectorul4news.ro.

Sibiu: Proiect de zonă de agrement cu pârtie schi

La Sibiu se află în curs de proiectare o zonă de agrement si ecoturism, cu trasee turistice, parcări park & bike, pârtie de schi sintetică, terasă panoramică și zonă de joacă. Beneficiar e primăria Sibiu. În noiembrie anul trecut, contractul pentru proiectare tehnică și execuția Complexului pentru sport, agrement și ecoturism Gușterland a fost atribuit unei asocieri de firme condusă de CON-A Operations.

“ Sibienii vor putea să facă sport, să facă plimbări pe jos sau cu bicicleta sau să se relaxeze în zonele generoase care vor fi amenajate pentru cei mari, dar și pentru cei mici. Va fi o zonă pentru toată familia. Subliniez că întregul proiect va fi amenajat cu respectarea și protejarea cadrului natural în care va fi creat”, a transmis, anul trecut primarul Astrid Fodor.

Trei luni sunt rezervate realizării proiectului tehnic, iar ulterior, pe parcursul a 12 luni constructorul ar urma să amenajeze o serie de obiective:

• O instalație tip sanie de vară, funcțională în orice sezon, cu o lungime de minim 1.600 de metri, cu urcare și coborâre
• O pârtie de schi și tubing pe suprafață sintetică. Pârtia de schi va fi dedicată în primul rând celor care învață să schieze și va avea o lungime de aproximativ 230 de metri, urmând să fie dotată și cu o instalație pentru transportul persoanelor de tip baby-lift. De asemenea, se vor amenaja cel puțin 3 pârtii de tubing.
• Două tiroliene, fiecare cu câte 3 linii de cablu dedicate celor mari și4 minitiroliene pentru cei mici. Una dintre tiroliene va fi adaptată nevoilor persoanelor cu dizabilități.
• Un pavilion multifuncțional, unde se vor amenaja zone de relaxare indoor și o terasă exterioară, fiind echipată și pentru dezvoltarea altor facilități.
• O zonă de popas turistic și amenajarea peisagistică a acesteia. Suprafața de 2.000 mp va fi dotată și cu foișoare de relaxare din lemn, dotate cu bănci și mese
• O zonă de spații de joacă, inclusiv un turn de aventură
• O terasă panoramică și un loc de odihnă și relaxare în zona Turnului Falkenhayn pe o suprafață de minim 1000 mp
• O parcare tip park & ride cu 300 de locuri, 5 stații de încărcare a vehiculelor electrice și alte 5 stații de încărcare pentru biciclete sau trotinete electrice. Parcarea va fi situată pe strada Salcâmilor și va avea un sistem de acces digital.
• Un traseu pentru biciclete cu o lungime de 3000 metri, cu o suprafață naturală, din pietriș stabilizat
• Un traseu pietonal pentru accesul în zona Turnului Falkenhayn cu o lungime de 750 de metri, pe care se vor planta cel puțin 60 de arbori din specii cu coronament bogat care să confere umbră pe termen lung.

Valoarea contractului de lucrări este de 54,87 de milioane de lei. Primăria a anunțat că va depune un proiect pentru obținerea unei finanțări europene

Valiug, Caraș Severin: Proiect de domeniu schiabil și parc de aventură

Complexul e la stadiul de proiect. În octombrie 2023, a fost atribuit contractul pentru proiectare tehnică si antrepriza aferente obiectivului de investiție „Dezvoltarea Zonei Turistice Semenic”, conform monitorizărilor IBC Focus. Consorțiul câștigător are la dispoziție 41 de luni pentru finalizarea proiectului, cu tot cu proiectare, asistență tehnică și execuție propriu-zisă a lucrărilor. Beneficiarul este primăria Reșița, iar finanțarea ar fi asigurată de la bugetul local.

Proiectul din Semenic este inclus în Masterplanul Național de Turism 2007 – 2026. În Semenic ar trebui să apară, pe 47 de hectare: „a) Pârtia Franzdorf = 119.897 mp (11,9897 ha); b) Pârtia Adolf Zangl inclusiv traseu de schi = 90.344 mp (9,0344 ha); c) Pârtia Helmuth Krubl = 40.069 mp (4,0069 ha); d) Tiroliana = 6.680,00 mp (0,6680 ha); e) Telegondolă și garajul de mașini bătut zăpada =72.456 mp (7,2456 ha); f) Lac de acumulare = 11.970 mp (1,1970 ha); g) Stație de pompare = 144,10 mp (0,01441 ha); h) Stație pompare (camera vanelor și compresor) = 45,14 mp (0,00451 ha); i) Scaun autopropulsant = 2.990 mp (0,2990 ha); j) Parc tematic = 9.650 mp (0,9650 ha); k) Construcție anexă = 192,90 mp (0,01929 ha); l) Pod pietonal = 155 mp (0,0155 ha); m) Parcare terană = 3.000 mp (0,3000 ha).

Păltiniș, Sibiu: Proiect pentru o nouă pârtie de schi

La Sibiu se află încă la nivel de proiect Paltinis Arena, cu o pârtie de schi (partia C), care are ca beneficiar firma Mono Punct.

Proiectul de află în curs de autorizare, iar administratorii estimau că în primăvară ar putea avea actele necesare pentru începerea lucrărilor, conform IBC Focus.

București: Modernizarea patinoarului Mihai Flamaropol, proiect de un deceniu

Municipalitatea din București pregătește refacerea si modernizare Patinoar artificial Mihai Flamaropol. În noiembrie, primăria București a scos la licitație în SICAP un contract de 158 de milioane lei pentru lucrări de renovare și modernizare a Paninoarului Artificial Mihai Flamaropol, din Parcul Național, aflat acum în paragină. Contractul vizează servicii de revizuire a documentației tehnice, asistență tehnică și efectuarea lucrărilor propriu-zise la patinoar, care va trebui să fie funcțional în doi ani de la data semnării ordinului de începere a lucrărilor.

Complexul din Parcul Național va avea 3.100 de locuri, parcare și centru spa, cu o capacitate de 1.200 de clienți pe zi.

”Capacitățile obiectivului sunt: Locuri patinoar: 3100, inclusiv VIP;  Locuri parcare : 77 public/31 sportivi și VIP; Centru spa: 1200 clienți/zi. Caracteristici principale: Se va urmări ca prin soluția propusă de proiectant să fie satisfăcute cerințele funcționale specifice unei asemenea investiții. Astfel, complexul arena sportiva patinoar artificial va trebui să conțină următoarele: patinoarul artificial;  instalație gheață;  sală de conferințe; spații tehnice; spații de depozitare; vestiare pentru sportivi și echipele insoțitoare; vestiare pentru arbitrii; cabinet medical și cabinet de prim ajutor; toate facilitățile necesare funcționării arenei sportive. Centrul multifunctional sportiv și de agrement va fi format din următoarele: bazin înot; sală sport; spații pentru relaxare și intreținere fizică (welness); spații pentru recuperare fizică; spații pentru relaxare masaj; spații pentru masaj hidro-termo terapie (spa); sală de escalada indoor și escaladă outdoor; spații comerciale și pentru alimentație publică;  spații pentru promovare vizuală a sporturilor pe gheață și a evenimentelor organizate; toate facilitățile necesare funcționării centrului multifuncțional si de agrement”.

Construirea unui patinoar artifical de mari dimensiuni în București este un proiect anunțat acum 10 ani, în timpul mandatului lui Sorin Oprescu. Recent, Gsp.ro https://www.gsp.ro/sporturi/altele/patinoar-bucuresti-flamaropol-tiriac-706249.html a documentat odiseea acestui proiect care nu a avansat mai deloc într-un deceniu.

• aprilie 2013 – Sorin Oprescu promitea construirea unui patinoar cu 6.100 de locuri, în care ar fi trebuit să fie investiți 25 milioane de euro
• martie 2016 – au început lucrările pentru demolarea vechiului patinoar
• februarie 2017 – Gabriela Firea reduce capacitatea patinoarului la 3.100 de locuri, dar prețul rămâne același
• septembrie 2017 – începe ridicarea patinoarului “Flamaropol”
• 2017-2019 – procese între Primăria București și firmele UTI Grup SA și Astaldi SpA, lucrările sunt întrerupte
• 12 septembrie 2019 – șantierul “Flamaropol” închis definitiv
• martie 2021 – discuții Nicușor Dan – Eduard Novak privind refacerea patinoarului
• ianuarie 2023 – Nicușor Dan anunță o nouă investiție de 52 de milioane de euro pentru refacerea patinoarului, 46 de milioane fiind noua alocare(până la urmă, au rămas 31,5 milioane euro – n.r.), alți 6 milioane de euro fiind deja investiți pentru lucrările de până acum.