Foto: Pixabay
O campanie recentă de boicotare în Italia împotriva unui mare brand de paste făinoase a provocat o agitație pe rețelele de socializare, după ce un politician italian de rang înalt a vizitat fabrica, scrie Euronews.. Dar, de fapt, cât de puternică poate fi o campanie de boicot asupra mărcilor?
Unul dintre cei mai populari producători de paste din Italia, Rummo, care își exportă produsele în peste 60 de țări din întreaga lume, a devenit recent ținta unei campanii de boicotare pe rețelele de socializare.
Vicepremierul italian, Matteo Salvini, lider al partidului italian Liga (extremă dreapta), a vizitat săptămâna trecută fabrica de paste făinoase și a distribuit pe conturile sale de socializare o înregistrare video de la fața locului.
El a spus: “Mirosul nu ajunge, totuși, în fața celor care pledează pentru făină de insecte, viermi, greieri și lăcuste; la cei care la Bruxelles se opun dietei mediteraneene. Trăiască pastele noastre!”.
De atunci, pe internet a început o campanie de boicotare a Rummo, cu hashtag-ul “#boicottaRummo” (#boycottRummo).
Unii critică producătorul de paste pentru că l-ar fi folosit pe Salvini pentru a-i afecta negativ brandul, în timp ce alții îl acuză pe premier că favorizează în mod constant nordul Italiei cu politicile sale, subliniind inconsecvențe în laudele sale la adresa brandului de paste din Napoli.
De asemenea, mass-media a relatat în mare măsură despre această campanie, cu titluri precum “O reuniune de spaghete care s-a dovedit a fi indigestă”.
Ca răspuns la campania de boicotare, proprietarul Rummo’s, Cosimo Rummo, a declarat pentru agenția italiană de știri ANSA: “Oamenii vor continua să cumpere pastele noastre. Nu sunt obișnuit să cer o legitimație de membru de partid celor care vin aici”.
Funcționează boicoturile din social media asupra mărcilor?
Campaniile de boicot împotriva companiilor nu sunt ceva nou. Recent, Euronews Business a relatat că directorul executiv al McDonald’s, Chris Kempczinski, a acuzat campaniile de boicotare că au provocat pierderi de afaceri regionale în Orientul Mijlociu din cauza acuzațiilor privind sprijinul acordat de companie Israelului.
Acțiunile colective (desfășurate din ce în ce mai mult pe rețelele de socializare) care au ca scop diminuarea reputației unei companii sau a unui produs, dintr-un motiv sau altul, câștigă în popularitate. Cu toate acestea, cât de eficiente pot fi consecințele asupra unui brand?
Potrivit lui Americus Reed, profesor junior de marketing la Wharton School of Business din cadrul Universității din Pennsylvania, depinde de ceea ce se înțelege prin definiția cuvântului “funcționează”.
Într-un articol pentru The New York Times, Reed scrie: “Dacă scopul este de a afecta vânzările companiei, boicoturile rareori reușesc. Dar dacă scopul este de a submina companiile care stau în calea unei mișcări, există o șansă mai mare ca un boicot să păteze un brand.”
“Indignarea vine și pleacă, la fel și boicoturile. Companiile pot suferi scăderi scurte ale vânzărilor, dar boicoturile din rețelele sociale rareori afectează rezultatele financiare ale organizațiilor pe termen lung”, a adăugat el.
În cazul Rummo, numeroase personalități publice și politicieni italieni și-au exprimat sprijinul pentru marca producătorului de paste făinoase, subliniind că, cu o cifră de afaceri de peste 170 de milioane de euro în 2022, asigură locuri de muncă pentru peste 160 de angajați.