Germania și Norvegia au anunțat planuri de a construi o mare conductă de hidrogen

industrie hidrogen Foto: eneweconomy.com.au

Producătorul german de energie RWE (RWEOY) și compania energetică de stat norvegiană Equinor au anunțat în această săptămână planurile de a construi centrale electrice alimentate cu hidrogen în Germania în următorii ani, precum și o conductă majoră între cele două țări pentru a le alimenta, informează CNN.

Acordul – care nu este încă obligatoriu din punct de vedere juridic – face parte din eforturile Germaniei de a elimina treptat toate centralele electrice pe bază de cărbune până în 2030 și de a-și decarboniza sectorul energetic. Berlinul s-a îndepărtat dramatic de Rusia ca sursă de energie de la invazia acesteia în Ucraina și trebuie să găsească furnizori alternativi siguri.

“Prin această colaborare vom consolida securitatea energetică pe termen lung pentru principala țară industrială a Europei”, a declarat Anders Opedal, CEO și președinte al Equinor, într-o declarație comună.

Analize Economedia

Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1
investitii bani
Nokian+Tyres+Romania+factory+1st+tire+02
Elena Deacu

Centralele electrice, deținute în comun de RWE și Equinor, vor funcționa inițial cu gaze naturale produse în Norvegia, înainte de a face tranziția către hidrogenul “albastru”, produs tot în Norvegia cu ajutorul gazelor naturale și pompat prin conducta subacvatică, au precizat companiile.

Mai mult de 95% din dioxidul de carbon emis în timpul producției de hidrogen va fi capturat și stocat sub fundul mării, au adăugat acestea. Equinor intenționează să dezvolte o capacitate de producție de 2 gigawați pentru hidrogenul “albastru” până în 2030.

Scopul final este de a genera așa-numitul hidrogen “verde” folosind energie regenerabilă produsă de parcurile eoliene offshore, au spus ei, fără a oferi date țintă.

Uniunea Europeană are ca obiectiv construirea unei capacități de producție de hidrogen din surse regenerabile de 40 de gigawați până în 2030.

“Există o nevoie urgentă de o accelerare rapidă a economiei bazate pe hidrogen”, a declarat Markus Krebber, directorul general al RWE. “Hidrogenul albastru în cantități mari poate reprezenta un început, cu o conversie ulterioară în aprovizionarea cu hidrogen verde”.

Companiile nu au precizat câte centrale intenționează să construiască și nici valoarea investițiilor lor comune.

Norvegia este în prezent cel mai mare furnizor de gaze naturale din Europa, potrivit statisticilor oficiale ale UE. De când Rusia a început să își reducă exporturile către blocul comunitar, ca represalii la sancțiunile europene din cauza războiului din Ucraina, țara nordică și-a intensificat propriile exporturi pentru a contribui la acoperirea golului.

“În plină criză energetică, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor fiabil de gaze pentru Europa, dar vedem și cât de crucial este să trecem mai repede la mai multe energii regenerabile”, a declarat joi premierul norvegian Jonas Gahr Stoere reporterilor la Oslo, potrivit unui raport Reuters.

Cu puțin timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina la sfârșitul lunii februarie, Germania a renunțat la planurile de utilizare a gazoductului Nord Stream 2, care a fost construit de Gazprom pentru a livra până la 55 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an – sau mai mult de jumătate din consumul anual al Germaniei.

În lunile care au urmat, Rusia a redus drastic fluxurile de gaze naturale prin conducta Nord Stream 1. Fluxurile pe această conductă s-au oprit complet în august, când a fost închisă pentru reparații. Nu a fost redeschisă.

Ambele conducte au fost afectate o lună mai târziu de o serie de explozii. Danemarca și Suedia au declarat că infrastructura a fost vizată în mod deliberat, iar serviciul de securitate al Suediei a declarat că nu se poate exclude “că în spatele acestei acțiuni se află o putere străină”.

Suspiciunile au căzut asupra Rusiei, singurul actor din regiune despre care se crede că are atât capacitatea, cât și motivația de a deteriora în mod deliberat conductele. Kremlinul a negat că a lovit conductele.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: