Sursa foto: Pixabay
Majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene cer măsuri intervenționiste pe piața de energie, cum ar fi aplicarea în întreaga UE a unui sistem similar „mecanismului iberic” care decuplează gazul și electricitatea sau un plafon de preț la achizițiile de gaze, în fața unui alt bloc imobilist condus de Germania și Țările de Jos și aliniat cu Comisia Europeană, care se teme să perturbe piețele sau să pună în pericol aprovizionarea cu această hidrocarbură, scrie Rador.
Comisia a ajuns la întâlnirea de la Luxemburg cu un document orientativ cu argumente pro și contra cu privire la o posibilă extindere la restul UE a mecanismului iberic de care se bucură Spania și Portugalia, unde dezavantajele par să prevaleze. Ar putea exista scurgeri de energie electrică subvenționată de UE către țări terțe, statele membre cu mult gaz în producția de energie electrică – precum Germania, Olanda sau Italia – abia ar câștiga ceva și ar putea crește consumul de gaze, avertizează documentul.
„Este clar că unele state membre și Comisia nu cred că «mecanismul iberic» reprezintă calea de urmat și oferă o abordare alternativă. Dar pentru a-l evalua în mod corespunzător avem nevoie de mai multe detalii, propuneri legale concrete sau un studiu de impact”, a declarat ministrul ceh al Industriei, Jozsef Síkela, într-o conferință de presă.
„Sunt cei care spun că prețurile foarte mici ale gazelor ar putea descuraja consumul mai redus de gaze. Mi-ar plăcea să am de-a face cu această situație. Cred că jocul nu s-a terminat”, a adăugat el. Alături de titularul ceh, mereu direct în răspunsurile sale și poziţionat în grupul statelor care cer mai multă îndrăzneală, precum Franța, Spania sau Portugalia, a apărut comisarul european pentru Energie, estoniana Kadri Simson, care a evitat întrebările controversate cu răspunsuri ambigue şi deschise.
„Am arătat până acum că putem propune pachete legislative în câteva zile”, a spus politicianul estonian, întrebat dacă Comisia ar prezenta o propunere legală, de exemplu, pentru a pune un preț maxim la achizițiile de gaze, o altă inițiativă care nemulțumește Berlinul și Haga.
Surse comunitare au precizat deja fără microfoane că ideea Executivului este să nu facă nicio nouă propunere legală înainte de data de 24, că vor aștepta să vadă dacă există mai mult consens între capitale la acea ședință și, în orice caz, să prezinte ulterior acele proiecte legislative dorite de majoritatea capitalelor.
Înainte de sfârșitul anului, este programat un summit al liderilor pe 15 și 16 decembrie și un alt consiliu al miniștrilor Energiei pe data de 19 a aceleiaşi luni. “Sper că nu trebuie să vă stric Crăciunul”, a declarat presei ministrul ceh, care a convocat deja patru consilii energetice extraordinare de la începutul semestrului său de președinte al Consiliului UE, în iulie.
„Puține progrese concrete, dar mult mai multă precizie cu privire la ceea ce așteptăm de la Comisie”, a declarat vicepreședinta spaniolă Teresa de Ribera la părăsirea consiliului.
Pe 24 noiembrie, capitalele se așteaptă să aprobe măsurile legale deja propuse de Comisie, cele mai ușor de digerat de toată lumea, sau măcar o parte din ele.
De exemplu, sistemul de achiziții în comun a 15% din rezervele de gaze ale statelor UE, care ar trebui să intre în vigoare după această iarnă, crearea unui indice alternativ la TTF de la Amsterdam care să reflecte mai bine puterea în creștere a gazelor naturale lichefiate (GNL) în UE, care este așteptat în aprilie, un sistem de reducere a volatilității intra-zilnice în acea referință sau un mecanism de solidaritate între țări în cazul în care gazul este limitat.
Va fi singurul lucru care se aprobă și nu se va putea valida un fel de plafon la prețurile la gaze care seamănă atâta discordie? „Totul este posibil. Când am început să convocăm consilii extraordinare, precum cel de economisire a gazelor, s-a spus că este o misiune imposibilă, și s-a realizat”, a punctat ministrul ceh, care a amintit că multe capitale au solicitat în acest sens o propunere legală de la Bruxelles „din 9 septembrie”.