Germania vrea să devină o forţă pe piaţa gazelor lichefiate prin aprobarea unei legi care să reducă dependența de gazele rusești

Germania este pregătită ca, în decurs de un an, să devină o forţă pe piaţa gazelor lichefiate graţie aprobării rapide a unor noi terminale de import care îi vor permite să îşi reducă dependenţa de gazele naturale ruseşti, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Zilele trecute, Guvernul de la Berlin a anunţat un act legislativ care va reduce procesul de autorizare pentru construcţia unor astfel de terminale până la o zecime din intervalul de timp obişnuit. Principala economie europeană are de gând să construiască patru terminale plutitoare pentru importul de gaze lichefiate, astfel încât să înlocuiască cel puţin 70% din gazele ruseşti importate prin conducte şi să îşi schimbe radical politica energetică după mai mulţi ani în care s-a opus gazelor lichefiate mai scumpe din SUA.

„Avem o şansă să facem ceea ce pare imposibil în Germania, să construim un terminal de gaze lichefiate în decurs de 10 luni şi să îl conectăm la reţeaua de aprovizionare cu gaze a Germaniei. Acest lucru nu este doar în interesul Germaniei ci punem la punct o infrastructură care reprezintă securitate pentru Europa”, a declarat ministrul german al Economiei, Robert Habeck, cu prilejul unei vizite în portul Wilhelmshaven.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Importatorii de gaze din Uniunea Europeană se grăbesc să găsească surse alternative de aprovizionare cu gaze pe măsură ce rup legăturile cu regimul lui Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina. Pentru Germania, ţară care îşi asigură din Rusia aproximativ jumătate din necesarul de gaze, livrările prin cele patru noi terminale pe care le are în vedere ar acoperi aproximativ o treime din consumul său anual şi de asemenea ar creşte, cu o cincime, capacitatea totală de import a UE.

„Guvernul german a putut să facă schimbări rapide în planurile sale energetice pentru a răspunde la riscul de a nu avea suficiente gaze. Aşa cum nu a mai făcut niciodată, Germania accelerează proiectele. Putem construi infrastructura în timp record”, a declarat Jorg Bergmann, directorul general de la Open Grid Europe, cel mai mare operator de reţea de gaze din Germania.

Germania a respins mulţi ani gazele naturale lichefiate americane iar cumpărătorii germani au preferat gazele naturale mai ieftine livrate prin conducte, iar Guvernul de la Berlin era îngrijorat că importul de gaze lichefiate produse prin fracturare hidraulică ar putea să îi afecteze imaginea în domeniul protecţiei mediului. Însă, invadarea Ucrainei de către Rusia a schimbat dramatic punctul de vedere al Berlinului. Noua lege, care ar urma să fie prezentată în cabinet pentru aprobare marţi sau miercuri, ar elimina anumite verificări de mediu, printre alte măsuri, pentru a accelera construcţia de terminale de gaze lichefiate, a declarat un oficial german sub protecţia anonimatului.

Prin reducerea procedurilor birocratice, cele patru terminale plutitoare pentru importul de gaze lichefiate, care în mod normal ar avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi construite, ar putea fi gata în primăvara anului următor, a estimat ministrul german al Economiei, Robert Habeck.

Graţie celor patru terminale plutitoare, plus a altor două terminale terestre care urmează să fie construite, Germania ar trece în faţa Marii Britanii în termeni de capacitate de import de gaze lichefiate, fiind devansată doar de Spania în UE.

„Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să ne bazăm aprovizionarea cu energie pe piloni mai robuşti. Pe termen lung, securitatea aprovizionării poate fi garantată dacă ne gândim la dezvoltarea de infrastructură pentru gaze lichefiate”, a spus Robert Habeck.