Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Olanda și Austria sunt pe locurile 1 și 3 în clasamentul celor mai mari investitori în România, dacă analizăm datele calculate prin metoda investitorului direct, respectiv pe locurile 6 și 2, atunci când se urmărește investitorul original, arată cifrele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, în contextul deciziei nefavorabile privind aderarea României la spațiul Schengen. Austria e importantă pentru România, dar și România pentru afacerile austriece, relevă datele, care arată că decizia logică economică ar fi fost pro-integrare. Pe de altă parte, economiștii propun o abordare inedită: ce ar fi să ne mai facem din temele economice de acasă, la care am rămas restanți, pentru a deveni mai relevanți pe harta afacerilor europene?
Amintim că ieri, în cadrul ședinței Consiliului Justiție și Afaceri Interne, s-a discutat aderarea la Schengen a țării noastre, iar Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei. Teoretic, votul împotrivă al Olandei a venit ca urmare a faptului că România și Bulgaria sunt la pachet, or, Olanda era de acord cu intrarea României, dar împotriva intrării Bulgariei.
În acest context, “din punct de vedere economic este relevant de punctat faptul că Austria și Olanda se află printre cei mai mari investitori în România (metoda investitorului direct), respectiv pe locurile 2 și 6 privind investitorul original. Astfel, România reprezintă o destinație de investiții importantă pentru cele două țări, în special Austria”, notează echipa Romanian Economic Monitor.
Metoda “Investitor direct” se referă la companiile străie care investesc în România, iar datele privind “investitorul indirect” urmăresc proprietarul original. Adică: dacă o companie din Statele Unite investește în România înființând o subsidiară în Olanda, de exemplu, aceasta va apărea ca investitor direct olandez și investitor indirect american.
Astfel, în lista investițiilor străine calculate prin metoda directă, Olanda ocupă primul loc, cu 22,4% din total, urmată de Germania (12,7%) și de Austria (12,4%). Austria rămâne investitor decisiv și atunci când se urmărește investitorul final (10,7% din total), fiind a doua cea mai importantă țară în lista companiilor străine, după campioana Germania (14,9%).
Ce înseamnă cifrele, puse în relație cu rezultatele votului de ieri?
“Nu vrem să comentăm decizia politică, pentru că acesta nu e domeniul nostru, dar ceea ce putem spune noi, din perspectivă economică, este că această decizie este una nefericită pentru România. Dar nu doar pentru România, ci și pentru țările care au votat împotrivă și, mai ales, pentru companiile austriece și olandeze care au investit în România“, punctează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
“Acele companii cu siguranță ar fi profitat de aderare – fie că vorbim de aspecte care țin de circulația angajaților lor sau de eficiența circulației mărfurilor. Orice pierdere de timp se poate măsura în bani”, adaugă econimistul.
Un alt aspect economic pentru care aderarea la Schengen e relevantă: investițiile. “Dacă am face parte din Schengen am fi un obiectiv investițional mult mai atractiv pentru orice țară, nu doar pentru statele membre UE. Dacă un investitor străin vrea să vină în Europa, acesta va încerca în primul rând să intre într-o țară din Schengen. Dacă ai stabilit o subsidiară acolo, ai acces la toate piețele din Schengen. Dacă vii în România, e ceva mai complicat să intri pe alte piețe”, menționează Szász.
Acesta subliniază, însă, că, pe de altă parte, avem încă teme de făcut la noi acasă, pentru a fi mai relevanți în economia UE. Și, deci, mai greu de respins. “Dacă România ar fi mai atractivă din punct de vedere economic nu și-ar permite nicio țară să voteze împotriva aderării. Chiar dacă, sigur, aceste criterii nu fac parte dintre cele de aderare în Schengen sau invocate pentru respingere. Dar să devenim un jucător mai important poate fi de ajutor. Subfinanțarea educației, a componentei de Cercetare-Dezvoltare, problemele de infrastructură, întârzierile în ceea ce privește digitalizarea – aici putem noi interveni și ajuta”, punctează prodecanul facultății economice.
Reacții după vot: Boicot
“Retrageți-vă banii de la băncile lor!” sau “nu mai alimentați de la benzinăriile lor” – sunt mesaje lansate în spațiul public de românii dezamăgiți de decizia de ieri. Un exemplu AIC sau AICI
L-am întrebat pe economist, în acest context, cât de eficiente sunt astfel de demersuri. “E o armă cu două tăișuri. Sigur, la nivel emoțional, e de înțeles. Și orice presiune are potențialul de a genera o influență la nivel politic. Dar, pe de altă parte, să nu uităm că la aceste companii în România lucrează români, iar dacă boicotul e eficient îi va afecta și pe ei. Apoi, sunt multe legături în economie, multe relații pe lanțurile de aprovizionare, sunt furnizori implicație – nu e atât de simplu să spui “lovim comania X austriacă”, când acea companie are multe alte relații economice în țară. Aceste companii sunt foarte bine integrate în economia românească, iar cifrele din grafic chiar arată importanța lor. Nu știu dacă boicotul e cel mai bun instrument, date fiind realitățile economice, și contextul în care ne aflăm, în UE, în pragul unei posibile recesiuni. În cine vrei să dai și pe cine lovești, de fapt? E o armă cu două tăișuri”, sintetizează Levente.
Regretele austriecilor cu afaceri în România
Willi Cernko, șeful companiei austriece Erste, care controlează a doua cea mai mare bancă din România, a transmis că este dezamăgit de neacceptarea României în spațiul Schengen, spunând că „susțin o Europă puternică și o Uniune Europeană puternică. Și suntem convinși că numai o Uniune Europeană unită poate fi o Uniune Europeană puternică. Dar o UE unită este, de asemenea, una în care toți cetățenii UE au aceleași drepturi și obligații. Nu există state membre de mâna a doua”, a transmis CEO-ul într-un mesaj pe pagina sa de LinkedIn.
Reprezentanţii Raiffeisen Bank și-au exprimat surprinderea faţă de votul negativ dat aderării României la Spaţiul Schengen, dar subliniază că nu comentează deciziile politice.
„În contextul votului negativ pentru aderarea României la spaţiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinşi de această decizie. Grupul Raiffeisen Bank International, alături de Raiffeisen Bank România, ca una din cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est, este un promotor al valorilor democratice ce unesc comunitatea europeană şi susţine creşterea economică sustenabilă prin intermediul unei pieţe comune bazată pe liberă circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a băncii.
Ce am ratat?
Un plus potențial de 0,5 puncte procentuale la creșterea economică, după calculele Ministrului Finanțelor; creșterea atractivității României ca destinație pentru investiții, reducerea costurilor și timpului de transport și stimularea turismului, ajutor în prag de recesiune – spun reprezentanți din mediul de afaceri. Acestea ar fi doar câteva dintre avantajele apartenenței la “grupul select” în care ne străduim să intrăm de 15 ani.
Spațiul Schengen sau spațiul european fără frontieră reprezintă o zonă de liberă circulație în Uniunea Europeană, iar între statele membre sunt eliminate controalele la frontieră. Din cele 27 de state membre ale UE, 22 participă la spațiul Schengen. Dintre cele cinci state membre ale UE care nu fac parte din spațiul Schengen, patru – Bulgaria, Croația, Cipru și România – sunt obligate legal să se alăture spațiului în viitor; Irlanda menține o opțiune de renunțare și, în schimb, își desfășoară propria politică în materie de vize și are un spațiu comun de călătorie cu Marea Britanie.
Despre avantajele și beneficiile integrării în Schengen, citiți mai multe aici: