Foto: Pixabay
Economia României a continuat să crească și în al doilea trimestru al anului 2022, chiar dacă într-un ritm mai lent, conform datelor anunțate în această săptămână de Institutul Național de Statistică. “Rezultat surpriză” – îl numesc economiștii. Astfel, PIB-ul trimestrial a crescut cu 2,1% față de trimestrul precedent, respectiv cu 5,3% față de același trimestru din 2021. Cumulativ, PIB-ul României depășește deja cu 8,2% nivelul PIB-ului de dinaintea izbucnirii pandemiei, arată datele urmărite de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Creșterea PIB-ului trimestrial al României depășește și evoluțiile favorabile înregistrate de majoritatea țărilor europene din această regiune. Cum am evoluat în regiune și care sunt datele care completează tabloul economic?
Conform celor mai recente date statistice publicate de INS (date semnal), în cel de-al doilea trimestru al anului 2022, economia României a înregistrat o creștere de 5,3% față de același trimestru al anului trecut (YoY), respectiv un avans de +2,1% față de trimestrul precedent (QoQ). Amintim, în acest context, că România a avut o creștere economică de 5,1%, în primele trei luni ale anului, față de trimestrul anterior.
“Această creștere (din T2, n.red.) vine într-un context economic mai puțin favorabil, în care analiștii prognozează o încetinire semnificativă a acestui ritm de creștere, și se vorbește chiar de o posibilă recesiune economică în anul viitor. Creșterea PIB-ului României din T2 2022 depășește și creșterea înregistrată la nivelul UE (+4,0% YoY, +0,6% QoQ)”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA. Pe lângă acest rezultat, creșterea PIB-ului trimestrial al României depășește și evoluțiile favorabile înregistrate de majoritatea țărilor europene din această regiune, mai arată echipa Romanian Economic Monitor: Bulgaria (4,8% YoY; 1,1% QoQ), Polonia (4,5% YoY; -2,3% QoQ), Slovacia (1,6% YoY; 0,4% QoQ), respectiv Cehia (3,6% YoY; 0,2% QoQ). Doar Ungaria a reușit să aibă o creștere mai ridicată față de același trimestru al anului precedent (+6,5% YoY), creșterea față de trimestrul precedent (+1,1% QoQ) rămânând sub creșterea înregistrată de România (+2,1% QoQ)
Datele urmărite pe termen mai lung arată că, în ansamblu, de la ultimele date publicate în perioada pre-pandemia, România a înregistrat deja o creștere de +8,2% a PIB-ului, recuperând cu un ritm destul de avansat pierderile din perioada pandemiei, mai ales cele înregistrate în anul 2020.
Cum am ajuns la aceste cifre? “Dat fiind faptul că datele detaliate privind componentele acestei creșteri vor fi publicate abia în septembrie 2022, în momentul de față nu putem decât să presupunem care sunt acei factori care au stat la baza acestei creșteri surpriză. Pe baza unor date statistice de frecvență mai ridicată, putem însă aproxima că pe partea cererii creșterea consumului populației a avut o contribuție importantă la această evoluție, respectiv pe partea ofertei sectorul serviciilor a avut de asemenea un rol important”, spune coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor.
Creștere economică susținută, cele mai bune rezultate din regiune. De ce nu simțim că economia “duduie”?
I-am întrebat pe cercetători care sunt ceilalți indicatori pe care ar trebui să îi urmărim, pentru un tablou realist al contextului economic actual.
“Chiar dacă PIB-ul a avut o evoluție recentă peste așteptări, trebuie să subliniem faptul că situația economică actuală este una foarte delicată. Avem o rată a inflației record din ultimii 20 de ani, deficitul bugetar continuă să fie unul ridicat, ceea ce limitează spațiul de manevră al politicilor economice, iar dobânzile crescute adaugă un cost suplimentar la ratele creditelor. Cea mai mare problemă este că această situație îi afectează cel mai mult pe cei cu venituri medii și mici. Costurile de trai ale acestui segment al populației au crescut chiar cu mai mult față de ceea ce arată inflația actuală de 15%: creșterea prețurilor la alimentele de bază, respectiv criza energetică au un impact mai ridicat în cazul acestui segment, la care se adaugă faptul că în contextul inflaționist dobânzile la creditele ipotecare cresc semnificativ, pe când salariile au avut un ritm de creștere mai încetinit decât inflația”, spune Szász Levente, coordonatorul Romanian Economic Monitor.
Ce spun analiștii? Date contradictorii, posibile explicații
Într-un comentariu transmis după publicarea datelor INS, analiștii Băncii Transilvania spun că statisticile exprimă continuarea procesului de relansare economică post-pandemie în al doilea trimestru al anului curent, evoluție susținută de redeschidere, nivelul redus al costurilor reale de finanțare și implementarea programelor europene.
Aceștia afirmă însă că se evidențiază însă decelerarea ritmului de creștere în trimestrul II, pe fondul nivelului ridicat al presiunilor inflaționiste (cu impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populației) și consecințelor evenimentelor din Ucraina (din perspectiva percepției de risc investițional).
Acestea sunt, deocamdată, date semnal, care arată doar creșterea brută, însă aceasta nu a fost detaliată pentru a vedea ce sectoare ale economiei au dus la această creștere. Datele detaliate vor fi publicate pe 7 septembrie.
Creșterea secvențială din al doilea trimestru este din nou în contradicție cu datele, subliniază economiștii BCR. De exemplu, producția industrială s-a contractat cu 2,5% trimestru la trimestru, vânzările cu amănuntul au avansat cu 2,9% trimestrial, în timp ce lucrările de construcții au scăzut cu 0,9% în primele două luni ale celui de-al doilea trimestru față de primul trimestru. Indicele sentimentului economic a scăzut la 102,1 în T222, de la 102,6 în T122, la 102,1 în T222, arată un raport BCR.
Însă analiștii Băncii Transilvania oferă câteva posibile explicații ale acestei creșteri. Astfel, ei susțin că analiza indicatorilor cu bază lunară evidențiază continuarea ciclului investițional post-pandemie, aspect reflectat de majorarea investițiilor străine directe cu peste 20% an/an la 4,4 miliarde miliarde în perioada ianuarie – iunie 2022. De asemenea, consumul privat a înregistrat o evoluție foarte bună în semestrul I, fapt evidențiat de creșterea volumului vânzărilor din comerțul cu amănuntul cu 5,2% an/an. Economiștii BT atrag însă atenția cu privire la deteriorarea producției industriale în luna iunie – declin cu 2% an/an (ajustare cu 1% an/an în semestrul I).
Bucuria creșterii economice statistice și datele care ne țin în frâu
Guvernul a adoptat ieri prima rectificare bugetară din acest an și, chiar înainte de ședința de guvern, premierul Nicoale Ciucă a subliniat că rectificarea bugetară este una pozitivă, bazându-se pe o majorare a PIB și o creștere de aproximativ 30 de miliarde de lei la bugetul consolidat. Ciucă a aminit cifrele publicate cu o zi în urmă de Institutul Național de Statistică, pe primele 6 luni. În opinia sa, acestea “vin să confirme că măsurile pe care guvernul le-a luat au reușit să genereze o creștere a economiei românești, în pofida crizelor pe care le traversăm și a cheltuielilor neprevăzute generate de criza energetică și criza de securitate de la graniță”.
Pe de altă parte, Consiliului Fiscal al României (CF), un organism consultativ condus de economistul Daniel Dăianu, a făcut o analiză a proiectului primei rectificări bugetare și a venit cu o serie de cifre dure. Reprezentanții CF atrag atenția că această rectificare prevede o majorare nominală substanțială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate din 2010 până în prezent – atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetare totale, deficitul BGC situându-se cu 3,2 mld. lei peste ținta inițială. Pe partea de venituri bugetare, CF apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu țintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 miliarde de lei. Pe partea de cheltuieli bugetare, CF vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei. Consiliul subliniază că o vulnerabilitate aparte a României este balanța externă unde deficitul de cont curent va depăși în acest an 7% din PIB (7% a fost în 2021), iar gradul de acoperire prin fluxuri negeneratoare de datorie va fi probabil sub 50%.
Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2022 integrală poate fi consultată AICI