GRAFIC. Cum a evoluat inflația din 2019, anul de dinaintea izbucnirii pandemiei, și până la vârfurile din anul războiului. Ce se întâmplă cu prețurile în 2023?

inflatie preturi consum Foto: © Faithiecannoise/ Dreamstime.com

Anul 2023 va marca o schimbare de direcție în dinamica prețurilor de consum, estimează economiștii. Mai precis, după o perioadă prelungită de accelerare, inflația anuală ar putea începe să se relaxeze, încheind acest an în teritoriul cu o singură cifră – de 7,5% an/an în decembrie 2023, arată prognozele realizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.

Anul începe cu o temperare la acest capitlor: Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 este de 15,1%, arată datele publicate chiar azi de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta în condițiile în care rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, fusese de 16,4%. Mai multe despre datele INS privind inflația în ianuarie AICI

Inflația globală a României a încheiat anul trecut la 16,4% pe an, în creștere față de 8,2% în 2021 și de numai 2,1% în 2020, amintește analiza echipei Romania Economic Monitor. “Este important de menționat că, în cazul României, creșterea extrem de accentuată a prețurilor de consum se datorează în primul rând unor factori internaționali, cum ar fi creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie și la alte materii prime pe piețele globale. În 2021, impactul direct al prețurilor mai mari la mărfuri a fost principalul motor al accelerării indicatorului principal (de la 2,1% la 8,2%), în timp ce inflația CORE2 ajustată – măsura subiacentă preferată de BNR, care urmărește să urmărească evoluția bunurilor și serviciilor mai complexe – a crescut de la 3,3% anual la 4,7% anual. Cu toate acestea, în 2022, au apărut și efectele indirecte ale șocurilor de preț la nivel mondial, crescând inflația CORE2 ajustată cu 10 puncte procentuale, până la 14,7% YoY (în termeni anuali)”, arată analiza economiștilor.

 

 

 

Economiștii fac o trecere în revistă a “ingredientelor” care au dus la creșteri spectaculoase ale inflației în majoritatea țărilor lumii.

“În ciclul economic anterior (înainte de 2020), economia mondială a fost caracterizată de o inflație stabilă și (în unele cazuri chiar prea) scăzută. Cu toate acestea, acest lucru a luat sfârșit rapid în epoca post-COVID-19. Izbucnirea pandemiei a provocat un șoc brutal pe partea ofertei într-o rețea economică globală dens conectată. Mai mult, pandemia a modificat obiceiurile obișnuite de consum și și-a lăsat amprenta și asupra deciziilor de investiții. Pe de altă parte, cererea – care a fost susținută și de măsuri de stimulare asemănătoare celor din timpul războiului, în special în SUA și, într-o anumită măsură, și în zona euro – și-a revenit mult mai rapid decât se aștepta. Pe fondul dezechilibrului (în unele sectoare, acut) dintre cerere și ofertă, a avut loc o creștere bruscă a prețurilor în mai multe țări ale lumii”, arată analiza. Autorii menționează că invazia Rusiei în Ucraina a provocat o altă undă de șoc extremă, într-un context economic deja dificil, propulsând inflația la maxime de mai multe decenii. Aceasta în condițiile în care atât Rusia, cât și Ucraina sunt exportatori importanți de mărfuri la nivel global

Prognoze pentru 2023: Inflația

Economiștii de la UBB se așteaptă ca anul 2023 să marcheze o schimbare de direcție în dinamica prețurilor de consum. “Mai exact, considerăm că, după o perioadă prelungită de accelerare, inflația anuală ar putea începe să se relaxeze, încheind acest an în teritoriul cu o singură cifră – prognoza noastră punctuală este de 7,5% an/an pentru decembrie 2023”, arată echipa Romanian Economic Monitor. Cifrele mai “blânde” ar putea apărea din mai multe motive. În primul rând, un set larg de contracte futures pe mărfuri indică corecții importante, printre altele, pe fondul temerilor ridicate de recesiune, al condițiilor monetare mai stricte, al evoluțiilor pozitive în cazul rutelor de export de cereale, precum și al unei ierni mult mai blânde în Europa. În acest context, prețurile țițeiului, ale gazelor naturale TTF și ale mai multor cereale au scăzut aproape de nivelurile de dinaintea războiului, ceea ce se traduce prin presiuni mai mici asupra costurilor în viitor, menționează economiștii.

“În același timp, forțele de tip “demand-pull” ar putea, de asemenea, să se atenueze, deoarece creșterea PIB-ului se va diminua atât pe plan extern, cât și pe plan intern. În plus, efectele de bază favorabile vor contribui, de asemenea, la reducerea inflației anuale. De asemenea, este important de remarcat faptul că se așteaptă ca prelungirea plafoanelor prețurilor la energie și a schemelor de compensare până în martie 2025 să reducă incertitudinile pentru companii și gospodării, ceea ce ar putea contribui la normalizarea  prețurilor în economie”, arată analiza Romanian Economic Monitor.

După vârful atins în 2022, inflația mondială a intrat, în general, într-o tendință promițătoare de scădere, care va continua probabil pe parcursul anului 2023. Concluzia? “Nivelul dorit al inflației este încă departe, iar inflația ar putea rămâne o problemă mai durabilă decât prevăd mulți analiști”.

Inflație cu o cifră

Rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, consideră specialiștii Băncii Naționale, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 10 ianuarie

Datele publicate la începutul săptămănii de Comisia Europeană arată că inflația anuală IAPC(Indicele armonizat al prețurilor de consum) a încetinit în decembrie pe fondul scăderii prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază, ceea ce a dus media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflația IAPC va continua să se reducă în continuare pe parcursul orizontului de prognoză, dar numai modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini până la 5,5% în 2024, datorită prelungirii plafonului prețurilor la energie, a prețurilor mai mici ale materiilor prime și a efectelor de bază care își fac efectul.

Foto: © Faithiecannoise/ Dreamstime.com

Comentarii

  1. Da’ chiar nu zice nimeni ca inflatia asta e produsa de tiparirea fara numar a banilor de catre bancile centrale? Dam vina pe orice si oricine altcineva, numa’ pe bancile astea hoate nu! Sunt curios daca voi o sa spuneti vreodata ceva!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *