GRAFIC. Cum a evoluat inflația din 2019, anul de dinaintea izbucnirii pandemiei, și până la vârfurile din anul războiului. Ce se întâmplă cu prețurile în 2023?

Anul 2023 va marca o schimbare de direcție în dinamica prețurilor de consum, estimează economiștii. Mai precis, după o perioadă prelungită de accelerare, inflația anuală ar putea începe să se relaxeze, încheind acest an în teritoriul cu o singură cifră – de 7,5% an/an în decembrie 2023, arată prognozele realizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.

Anul începe cu o temperare la acest capitlor: Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 este de 15,1%, arată datele publicate chiar azi de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta în condițiile în care rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, fusese de 16,4%. Mai multe despre datele INS privind inflația în ianuarie AICI

Inflația globală a României a încheiat anul trecut la 16,4% pe an, în creștere față de 8,2% în 2021 și de numai 2,1% în 2020, amintește analiza echipei Romania Economic Monitor. “Este important de menționat că, în cazul României, creșterea extrem de accentuată a prețurilor de consum se datorează în primul rând unor factori internaționali, cum ar fi creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie și la alte materii prime pe piețele globale. În 2021, impactul direct al prețurilor mai mari la mărfuri a fost principalul motor al accelerării indicatorului principal (de la 2,1% la 8,2%), în timp ce inflația CORE2 ajustată – măsura subiacentă preferată de BNR, care urmărește să urmărească evoluția bunurilor și serviciilor mai complexe – a crescut de la 3,3% anual la 4,7% anual. Cu toate acestea, în 2022, au apărut și efectele indirecte ale șocurilor de preț la nivel mondial, crescând inflația CORE2 ajustată cu 10 puncte procentuale, până la 14,7% YoY (în termeni anuali)”, arată analiza economiștilor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Economiștii fac o trecere în revistă a “ingredientelor” care au dus la creșteri spectaculoase ale inflației în majoritatea țărilor lumii.

“În ciclul economic anterior (înainte de 2020), economia mondială a fost caracterizată de o inflație stabilă și (în unele cazuri chiar prea) scăzută. Cu toate acestea, acest lucru a luat sfârșit rapid în epoca post-COVID-19. Izbucnirea pandemiei a provocat un șoc brutal pe partea ofertei într-o rețea economică globală dens conectată. Mai mult, pandemia a modificat obiceiurile obișnuite de consum și și-a lăsat amprenta și asupra deciziilor de investiții. Pe de altă parte, cererea – care a fost susținută și de măsuri de stimulare asemănătoare celor din timpul războiului, în special în SUA și, într-o anumită măsură, și în zona euro – și-a revenit mult mai rapid decât se aștepta. Pe fondul dezechilibrului (în unele sectoare, acut) dintre cerere și ofertă, a avut loc o creștere bruscă a prețurilor în mai multe țări ale lumii”, arată analiza. Autorii menționează că invazia Rusiei în Ucraina a provocat o altă undă de șoc extremă, într-un context economic deja dificil, propulsând inflația la maxime de mai multe decenii. Aceasta în condițiile în care atât Rusia, cât și Ucraina sunt exportatori importanți de mărfuri la nivel global

Prognoze pentru 2023: Inflația

Economiștii de la UBB se așteaptă ca anul 2023 să marcheze o schimbare de direcție în dinamica prețurilor de consum. “Mai exact, considerăm că, după o perioadă prelungită de accelerare, inflația anuală ar putea începe să se relaxeze, încheind acest an în teritoriul cu o singură cifră – prognoza noastră punctuală este de 7,5% an/an pentru decembrie 2023”, arată echipa Romanian Economic Monitor. Cifrele mai “blânde” ar putea apărea din mai multe motive. În primul rând, un set larg de contracte futures pe mărfuri indică corecții importante, printre altele, pe fondul temerilor ridicate de recesiune, al condițiilor monetare mai stricte, al evoluțiilor pozitive în cazul rutelor de export de cereale, precum și al unei ierni mult mai blânde în Europa. În acest context, prețurile țițeiului, ale gazelor naturale TTF și ale mai multor cereale au scăzut aproape de nivelurile de dinaintea războiului, ceea ce se traduce prin presiuni mai mici asupra costurilor în viitor, menționează economiștii.

“În același timp, forțele de tip “demand-pull” ar putea, de asemenea, să se atenueze, deoarece creșterea PIB-ului se va diminua atât pe plan extern, cât și pe plan intern. În plus, efectele de bază favorabile vor contribui, de asemenea, la reducerea inflației anuale. De asemenea, este important de remarcat faptul că se așteaptă ca prelungirea plafoanelor prețurilor la energie și a schemelor de compensare până în martie 2025 să reducă incertitudinile pentru companii și gospodării, ceea ce ar putea contribui la normalizarea  prețurilor în economie”, arată analiza Romanian Economic Monitor.

După vârful atins în 2022, inflația mondială a intrat, în general, într-o tendință promițătoare de scădere, care va continua probabil pe parcursul anului 2023. Concluzia? “Nivelul dorit al inflației este încă departe, iar inflația ar putea rămâne o problemă mai durabilă decât prevăd mulți analiști”.

Inflație cu o cifră

Rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, consideră specialiștii Băncii Naționale, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 10 ianuarie

Datele publicate la începutul săptămănii de Comisia Europeană arată că inflația anuală IAPC(Indicele armonizat al prețurilor de consum) a încetinit în decembrie pe fondul scăderii prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază, ceea ce a dus media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflația IAPC va continua să se reducă în continuare pe parcursul orizontului de prognoză, dar numai modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini până la 5,5% în 2024, datorită prelungirii plafonului prețurilor la energie, a prețurilor mai mici ale materiilor prime și a efectelor de bază care își fac efectul.