GRAFIC. Digitalizarea în România, „sub nivelul mării”: Țara noastră are cel mai redus ritm de creștere al indicelui DESI din ultimii șapte ani. Economiști: Convergența la nivelul european al digitalizării devine din ce în ce mai îndepărtată/ Doar o reformă fundamentală poate schimba perspectiva

România rămâne pe ultimul loc în UE în 2022 în privința valorii indicelui economiei și societății digitale (DESI) și în acest an, arătau în urmă cu câteva zile datele Comisiei Europene. Un aspect și mai îngrijorător: țara noastră are cel mai redus ritm de creștere al DESI în perioada 2015-2022, îndepărtându-se astfel și mai mult de celelalte țări ale UE, după cum subliniază datele sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Aceștia au analizat evoluția din ultimii ani: față de 2015, indicele DESI pentru România a crescut cu doar 3,7 puncte, față de 13,4 – creșterea medie a țărilor UE. Convergența la nivelul european al digitalizării devine din ce în ce mai îndepărtată și doar o reformă fundamentală ar putea schimba trendul, atrag atenția economiștii. “Suntem sub nivelul mării”, a sintetizat un fost președinte de instituție de digitalizare românească. Dar ar fi câteva măsuri care ne-ar mai putea ridica de acolo.

În raportul din 2022, România se situează pe ultimul loc în clasamentul UE, cu un scor de 30,6 puncte, faţă de o medie UE de 52,3 puncte.

Raportul DESI 2022 pentru România poate fi consultat AICI

Echipa de economiști a urmărit evoluția indicelui în ultimii ani. “Indicele economiei și societății digitale (DESI), elaborat de Comisia Europeană pe baza datelor Eurostat, reprezintă un instrument util pentru măsurarea nivelului digitalizării în țările membre ale UE, precum și pentru a urmări progresul realizat în ultimii ani în acest domeniu. Din păcate, România a rămas pe ultimul loc al clasamentului european și în 2022, același loc unde se afla și la prima publicare a raportului privind DESI în anul 2015. După o scurtă perioadă (2018-2020) în care România devansa Grecia și Bulgaria în acest clasament, în anul 2021 țara noastră a „revenit” la ultima poziție al clasamentului UE“, sintetizează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Un alt aspect îngrijorător îl reprezintă faptul că România nu numai că are cel mai scăzut scor DESI, dar a înregistrat și cea mai lentă creștere în perioada 2015-2022 dintre toate țările UE.

“Acest aspect arată că România, chiar dacă a avut un progres privind digitalizarea, s-a îndepărtat tot mai mult de media europeană, celelalte țări înregistrând un progres mult mai dinamic în această perioadă. Așadar, convergența la nivelul european al digitalizării devine din ce în ce mai îndepărtată, fiind necesară o reformă fundamentală pentru a inversa acest trend, care ar trebui să includă un sistem care să accelereze dezvoltarea și adoptarea soluțiilor digitale atât în sectorul public, cât și în mediul de afaceri, respectiv o includere pe scară largă a competențelor digitale în sistemul educațional pe toate nivelurile”, transmite echipa Romanian Economic Monitor.

În ultimii șapte ani, indicele DESI pentru România a crescut cu doar 3,7 puncte, față de 13,4 – creșterea medie a țărilor UE.

“Bărcuța” România, departe de echipa digitalizată europeană:

Cercetătorii fac și o mențiune legată de analiza datelor existente: deși de-a lungul anilor structura indicelui DESI a fost dezvoltată prin adăugarea de noi variable, se poate face o comparație între evoluția în timp a indicelui DESI între țările UE, aceeași metodologie fiind folosită în fiecare țară și în fiecare an.

Ce spune raportul CE

Indicele economiei și societății digitale (DESI) urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.

Conform datelor publicate de Comisia Europeană la finalul lunii iulie, România se situează și în acest an pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE, în ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). Reprezentanții CE au subliniat că în România creșterea anuală relativă este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre.

România se situează pe ultimul loc în clasamentul UE, cu un scor de 30,6 puncte, faţă de o medie UE de 52,3 puncte. Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia continuă să fie pe primele locuri în UE. Cu toate acestea, și statele fruntașe au o serie de provocări în sectorul digital.

„Creșterea anuală relativă a României este inferioară celei a țărilor similare, ceea ce indică faptul că nu este convergentă cu restul statelor membre. Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază în comparație cu media UE, dar își menține locurile fruntașe în ceea ce privește proporția femeilor specialiste în domeniul TIC din forța de muncă (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4)”, arată raportul.

Specialiștii subliniază că o schimbare semnificativă a ritmului de pregătire a României în ceea ce privește competențele digitale este esențială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și specialiștii în domeniul TIC.

România are rezultate relativ bune în ceea ce privește conectivitatea, aceasta reprezentând dimensiunea pentru care obține cel mai bun punctaj. Proporția utilizării serviciilor de acoperire de bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps (57 %) și prin rețelele fixe de foarte mare capacitate (87 %) depășește media UE. Acest lucru este, de asemenea, important având în vedere obiectivul deceniului digital de acoperire în proporție de 100 % a tuturor gospodăriilor prin rețelele de gigabiți până în 2030, arată raportul.

Experții europeni subliniază însă că performanțele țării în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparație cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17 %) sunt cele mai scăzute din UE.

“În privința componentelor DESI, România stă cel mai bine la capitolul Conectivitate, care măsoară în principal existența și performanța infrastructurii digitale, precum accesul la internet de viteză ridicată a gospodăriilor sau rata de acoperire 5G la nivelul țării. În privința conectivității, România se află pe locul 15 în UE, însă 2022 reprezintă primul an în care România scade sub media europeană și în privința acestui indicator. Celelalte trei componente ale indicelui, respectiv Capital Uman (care măsoară aspecte, precum nivelul competențelor digitale sau existența unui număr suficient de specialiști ITC), Integrarea Tehnologiilor Digitale (care se referă la utilizarea diferitelor soluții digitale la nivelul companiilor din România) și Servicii Publice Digitale (care măsoară răspândirea instrumentelor digitale în sectorul public, puse la dispoziția cetățenilor și a mediului de afaceri), arată o imagine și mai îngrijorătoare. România se află pe ultimul loc al UE în privința tuturor celor trei indicatori, iar performanța noastră pare să se îndepărteze în timp din ce în ce mai mult de media europeană”, menționează Szász Levente.

Fost președinte al Agenției pentru Digitalizarea României: “Suntem sub nivelul mării”

“DESI este oglinda progresului, a civilizației, a bogăției României”, iar noi suntem repetenți de ani buni, admite Sabin Sărmaș, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României și președinte al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în Camera Deputaților (deputat PNL).

“În imaginea de mai jos, linia galbenă e nivelul mării, iar coloanele albastre reprezintă performanța noastră, a României, pe cele patru dimensiuni măsurate: capital uman, conectivitate, integrarea tehnologiilor digitale și servicii publice. Pe scurt, suntem sub nivelul mării”, notează Sărmaș, într-o postare pe pagina sa de Facebook, în care comentează cel mai recent raport DESI.

Cu toate acestea, deputatul – IT-ist susține că “nu e o dramă că suntem ultimii”. “Dramatic este dacă nu facem nimic, dacă nu folosim miile de creiere românești pentru a face soluții care să ușureze viața tuturor, care să ne ajute să urcăm în clasament.”.

Cum am ajuns aici? Ar fi câteva motive, spune Sărmaș, iar unul ar fi faptul că mai puțin de unul din trei români (28%) are competențe digitale de bază. Un al doilea motiv: “oricât de trist sună, sunt companiile din România, care aleg să rămână în Evul Mediu când vorbim de digitalizare. Doar 22% – față de media europeană de 55% – utlizează tehnologiile digitale”, spune Sărmaș.

În ceea ce privește serviciile publice digitale, suntem în stadiul actual din mai multe motive, iar unul dintre acestea este că nu am avut identitate digitală națională. Dar avem PSCID (Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digital) în implementare. Alte probleme/ rezolvări: nu avem interoperabilitate, dar avem o lege pentru asta și premise foarte bune să o aplicăm; nu am avut infrastructură, dar avem bani pentru Cloud. Și încă ceva: am avut implementări deficitare pentru multe dintre soluțiile de e-guvernare.

Potențiale soluții, potrivit fostului președinte ADR?

• Toți absolvenții de clasa a 8-a trebuie să aibă competențe digitale de bază.
• Instruire digitală la locul de muncă pentru cei 5,7 milioane de angajați din sectorul public și din mediul privat.
• Creșterea numărului de absolvenți în domeniul IT&C pentru consolidarea uneia dintre cele mai puternice industrii autohtone.
• Demararea licitației 5G și sprijinirea companiilor în demersul de implementare a infrastructurii 5G in România.
• Integrarea tehnologiilor digitale și utilizarea granturilor din PNRR
• Demersuri pentru servicii publice digitale și Implementarea interoperabilității