“Imediat după deschiderea sediului nou, au venit aproape toți angajații la birou. Era și curiozitatea noutății. Dar se lucrează în sistem hibrid, oamenii vin când au de lucrat în echipă, dar pot munci și de acasă”, spunea reprezentanta unei companii care în primăvară se extinsese cu un sediu nou în Cluj-Napoca. Atunci când au de ales, angajații preferă să aibă ambele opțiuni: flexibilitatea muncii de acasă, combinată cu posibilitatea de a munci concentrat și alături de colegi la birou. De altfel, companiile din zona de servicii (mai ales cele din IT, care angajează încă masiv) anunță frecvent această abordare flexibilă, pentru a-și atrage angajații de care au mare nevoie. Iar administratorii responsabili de spațiile noi își calculează deja suprafețele necesare ținând cont de faptul că nu se pot aștepta să le mai vină în birouri toți angajații în același timp. Cifrele confirmă că munca de la distanță rămâne o practică frecventă: la nivel național indicatorul vizitelor cu prezență fizică se află în continuare departe de nivelul pre-pandemie: vorbim, mai precis, de un -22%, conform datelor monitorizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Există discrepanțe mari la nivelul județelor: de la -34% în București până la doar -8%, în județul Constanța.
“Pandemia a avut un impact major asupra modului și asupra locului în care angajații companiilor din România, dar și din întreaga lume își desfășoară munca pe parcursul zilelor lucrătoare. Munca de la distanță a devenit o realitate pentru multe sectoare ale activității economice, o parte însemnată a activităților a trecut și a rămas în online: se fac încă ședințe virtuale, programe de formare profesională online sau interviuri de angajare pe platforme online. Iar aceste practici reduc semnificativ nevoia companiilor pentru spații fizice de muncă și de birouri”, sintetizează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Conform analizei mobilității populației bazate pe date GPS agregate, publicate de Google, poate fi constatat faptul că pe parcursul celor aproximativ doi ani și jumătate de la începutul pandemiei, angajații din România nu au revenit niciodată la frecventarea obișnuită a locurilor de muncă în perioada pre-pandemie.
“Conform celor mai recente date publicate de Google (11-15 iulie 2022), analizate de echipa noastră, angajații companiilor din România se deplasează la locurile lor de muncă mult mai rar, acest indicator la nivel național fiind mai scăzut în medie cu 22% față de nivelul pre-pandemie. Ca termen de comparație, în perioada celor mai severe restricții din primăvara anului 2020, mai precis spre finalul lunii aprilie 2020, același indicator a arătat o valoare de -58,2% față de perioada de dinaintea pandemiei. Deși în ultima perioadă indicatorul a arătat o variație destul de mare, valoarea acestuia nu a trecut niciodată de pragul de 0%, ceea ce înseamnă că vizita la locurile de muncă a rămas constant sub nivelul obișnuit al perioadei pre-pandemie. Indicatorul s-a apropiat cel mai mult de pragul pre-pandemie pe parcursul primei săptămâni din luna Mai 2022, înregistrând o valoare medie săptămânală de -5,6%, media săptămânală fiind calculată exclusiv pentru zilele lucrătoare”, menționează reprezentantul echipei Romanian Economic Monitor.
Grafic realizat de Csiki Ottó, doctorand, membru al echipei RoEM:
Tabloul la nivelul județelor vine cu destule nuanțe, arată harta RoEM, cele mai recente date variind de la -34% în Municipiul București până la doar -8% în județul Constanța. Alte județe în care prezența fizică la locurile de muncă rămâne cu mult sub nivelul pre-pandemie sunt Vaslui (-28%), Timiș (-27%) și Cluj (-26%). De cealaltă parte, județele unde această discrepanță este mult mai redusă suntCovasna (-9%), Alba (-12%) sau Bihor și Bacău (-14%).
“Aceste diferențe pot fi explicate cel puțin parțial de ponderea diferitelor tipuri de activități economice: județele cu activități predominant industriale sau de servicii care necesită prezența fizică a prestatorului – cum ar fi ospitalitate, turism, cultură, divertisment – se apropie mai mult de nivelul pre-pandemie, pe când județele în care predomină activități de servicii unde munca de la distanță este mai ușor implementată (de ex. IT, consultanță, servicii financiare), vizitele personale la locurile de muncă continuă să rămână cu mult sub nivelul pre-pandemie”, explică Szász.
Interes mare pe piața muncii pentru locurile de muncă de la distanță
Jucătorii activi în piața muncii spun că datele lor indică faptul că munca de la distanță e mai mult decât o adaptare la condiții de pandemie și devine trend pentru unii angajatori.
Ridicarea restricțiilor anti-COVID-19 în martie accelerează revenirea angajaților la birou, cu opțiunea de lucru remote doar atunci când e convenabil, notează analiza semestrială a platformei de recrutare BestJobs.
De altfel, unul din patru candidați plănuiește să caute un nou loc de muncă care să îi ofere flexibilitate și 44% dintre angajați au în plan să negocieze cu angajatorul pentru a putea lucra de la distanță. Aproximativ o treime ar alege să lucreze de la birou 1-2 zile pe săptămână.
Chiar dacă s-a revenit la munca de la birou ca normă, 24% dintre angajați spun că posibiliatea de a lucra remote reprezintă un beneficiu de luat în calcul atunci când își negociază contractul de muncă, mai arată datele plaftormei de recrutare.
Datele BestJobs arată că oferta de joburi remote a crescut cu 10% de la începutul anului, iar cea de joburi hibrid cu 26%. Interesul din partea candidaților e ridicat, spun cei din piața muncii: 14% din totalul aplicărilor sunt către job-uri remote sau hibrid Domeniile cu cele mai multe oferte de astfel de loruri de muncă sunt IT/ Telecom, Management, Financiar/ Contabilitate, vânzări, marketing și BPO (call-center).
Și datele eJobs arată interes crescut pentru munca de la distanță. Cu 5,1 milioane de aplicări de la începutul anului și până acum, se observă o scădere de aproximativ 30% față de anul trecut a interesului candidaților pentru un job nou. Numărul este, totuși, cu 10% mai mare comparativ cu S1 2019. Apare însă un record istoric în zona aplicărilor atunci vorbim despre joburile remote, care însumează 12% din totalul de aplicări (vs 10% în 2021 și doar 1,3% în 2019).
Potrivit datelor de la Ministerul Muncii, analizate de Economedia în luna mai, cele mai multe contracte de telemuncă s-au înregistrat în primele trei luni din 2022, în luna martie, perioadă urmată apoi, ca activitate pe acest segment, de sfârșitul anului 2021. Cele mai puține contracte de telemuncă au fost în primele trei luni ale anului 2020, puțin peste 62.000, cunoscându-se un boom la sfârșitul anului de peste 383.000, pe fondul pandemiei și a necesității ca angajații să lucreze de acasă.
Piața birourilor nu stă pe loc
Cererea pentru spații de birouri își revine, chiar dacă nu atinge maximele ante-pandemie, spun consultanții imobiliari, care arată că există încă proiecte noi pe acest segment.
Aproximativ 140.000 de metri pătrați de spații de birouri noi ar putea fi livrați în acest an, iar stocul modern de birouri este de așteptat să atingă 4 milioane de metri pătrați până la sfârșitul deceniului, estimează consultanții companiei de consultanță imobiliară Colliers, într-o analiză publicată în această lună. Aceștia susțin că, deși orașele regionale rămân mai puțin dezvoltate decât Bucureștiul, ele continuă să crească mai repede.
„Ritmul anualizat al cererii noi este comparabil cu valoarea înregistrată în anul 2019, chiar dacă se află cu aproximativ o treime sub valoarea record înregistrată în 2017. Cu toate acestea, în acei ani s-au construit, în medie, peste 200.000 de metri pătrați de spații de birouri moderne pe an, în condițiile în care, în perioada 2022-2024, scenariul optimist indica o medie de aproximativ 120.000 metri pătrați pe an. În prezent, nu suntem încă la nivelul din 2017-2019 de cerere, dar suntem mai aproape de acele valori decât de minimele din pandemie. Această revenire a venit la pachet și cu un volum destul de mic de livrări noi, ceea ce pentru chiriași înseamnă mai puține opțiuni atunci când decid să închirieze un spațiu de birouri”, explica Victor Coșconel, Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.