Google Maps
Groenlanda își alege marți Parlamentul, într-un scrutin cu alură de referendum pentru un controversat proiect minier de exploatare a pământurilor rare și a uraniului, în spatele căruia se află investitori chinezi, scrie euronews.
Poziționarea geografică și resursele naturale au făcut din acest teritoriu autonom danez o miză pentru marile puteri mondiale. În 2019, fostul președinte american Donald Trump s-a oferit chiar să cumpere insula. Pentru a-și reduce dependența de Danemarca, guvernul local caută soluții pentru a-și diversifica sursele de venit prin atragerea de investitori.
În februarie, chestiunea exploatării, de către o companie australiană cu capital chinez, a unui zăcământ de pământuri rare și uraniu la Kuannersuit, în extremitatea sudică a insulei, a provocat o criză politică și a declanșat alegeri anticipate, în care șapte partide își dispută cele 31 de locuri ale parlamentului local, Inatsisartut.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cel mai mare partid, Siumut, social-democrații aflați practic la putere de la autonomia din 1979, este în favoarea acestui proiect.
De cealaltă parte, partidul Inuit (IA), formațiune de stânga-verde, se opune, invocând efectele asupra mediului, în special în cazul deșeurilor radioactive.
“În Groenlanda, avem un aer curat, o natură neatinsă, trăim în armonie cu natura și nu o vom polua”, a declarat pentru AFP deputata IA Mariane Paviasen, care conduce tabăra anti-mină.
Femeia din Narsaq (1.500 de locuitori), în proximitatea căreia ar urma să fie exploatat acest zăcământ, pe o perioadă de 37 de ani, se luptă de ani de zile pentru interzicerea oricărei autorizații.
Groenlanda are autonomie în privința resurselor miniere din 2009. Anul următor, Greenland Minerals a obținut o licență de explorare a zăcământului, considerat a fi unul dintre cele mai importante din lume în privința acestor minerale esențiale pentru tehnologiile de vârf.
Acum, compania are nevoie de unda verde din partea autorităților locale și naționale.
Erik Jensen, președintele Siumut, crede că mina va avea “o mare însemnătate pentru dezvoltarea economiei” insulei prin diversificarea veniturilor.
Compania spune că proiectul va aduce la buget resurse suplimentare de 200 de milioane de euro. Potrivit Le Monde, principalul acționar este o companie de stat chineză.
În prezent, pescuitul reprezintă activitatea principală în produsul intern brut și 90% din exporturi. Alte surse de diversificare a veniturilor ar putea proveni, afirmă Mikaa Mered, specialist în zone arctice la SciencesPo Paris, din exporturile de nisip sau îngrășăminte naturale, dezvoltarea turismului sau chiar agricultura înalt tehnologizată.
Din anii 1990, încălzirea climatică este de două ori mai rapidă la polul Nord decât în alte zone ale planetei. Cu toate acestea, Groenlanda nu a semnat acordul de la Paris asupra climatului, ceea ce partidul Inuit a promis că va face, dacă ajunge la putere.