Sursa foto: Facebook / Ministerul Finanțelor
Guvernul a adoptat luni un proiect de ordonanță prin care aduce o serie de modificări importante Codului fiscal și un alt proiect pentru modificarea Codului de procedură fiscală. Conform schimbărilor adoptate, înrolarea în Spațiul Privat Virtual va deveni obligatorie, deși nu este prevăzut un termen, iar eșalonarea simplificată va fi permanentizată, în contextul în care Finanțele spun că măsura nu determină diminuarea veniturilor încasate ci, din contră, menține sau crește conformarea voluntară la plată.
Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a anunțat, după ședința de guvern, adoptarea celor două proiecte.
Principalele prevederi ale ordonanței pentru modificarea Codului fiscal:
Ordonanța are ca scop modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, în ceea ce priveste impozitul pe profit, modificarile vizeaza regulile pentru începerea perioadei impozabile în cazul persoanei juridice străine rezidente în România potrivit locului conducerii efective, regimul fiscal al dividendelor primite de persoane juridice române din statele membre ale Uniunii Europene, regimul fiscal al ajustărilor pentru creanțe neîncasate dar și eșalonarea impozitului pe profit reglementată de art. 403 din Codul fiscal.
În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, proiectul vizează clarificarea noțiunilor „vânzări intracomunitare de bunuri la distanță” și, respectiv, „vânzări la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe”, în contextul aplicării în practică a noilor reguli privind TVA în domeniul comerțului electronic, dar și transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2021/1159 prin introducerea unor scutiri de TVA.
Referitor la capitolul accize și alte taxe speciale, proiectul prevede următoarele:
- eliminarea încadrărilor tarifare pentru produse din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate fi inhalat, fără a avea loc combustia amestecului de tutun și lichidele cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic de tip “Ţigaretă electronică”;
- instituirea aceleași reguli privind rotunjirea la nivel de două zecimale a nivelului accizelor în lei rezultat în urma actualizării cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie și pentru produsele supuse accizelor nearmonizate;
- se impune instituirea contravenției privind nerespectarea obligaţiei de a se înregistra la autoritatea competentă înainte de desfăşurarea activităţii și în cazul operatorilor economici autorizaţi în domeniul energiei electrice.
- se propune reglementarea la nivelul legislației primare, a posibilității depunerii de către contribuabil a formularului 230 “Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat” la entitățile nonprofit/unitățile de cult, având în vedere că această modalitate este prevăzută, în prezent, în Circulara ministrului finanțelor nr. 888/2018. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al președintelui A.N.A.F.
Principalele prevederi ale ordonanței pentru modificarea Codului de procedură fiscală:
SAF-T
Ordonanța are ca scop modificarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală în sensul introducerii noțiunii de standard de control fiscal, respectiv definirea SAF-T – ului ca fiind o declarație informativă în legătură cu evidențele contabile și fiscale dar și completarea art. 55 din Codul de procedură fiscală astfel încât să constituie mijloc de probă orice element de fapt care servește la constatarea unei stări de fapt fiscale, înregistrări audio-video, date și informații aflate în orice mediu de stocare, inclusiv fișierul standard de control fiscal stocat într-un mediu care asigură unicitatea, integralitatea și integritatea acestuia.
Permanentizarea eșalonării simplificate
Se introduce Capitolul IV care prevede o procedură permanentă de eșalonare la plată, în formă simplificată, pentru obligațiile bugetare administrate de organul fiscal central, având în vedere că eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare, în formă simplificată, adoptată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 181/2020, a fost una dintre cele mai accesate facilități fiscale, precum și faptul că prin această facilitate fiscală se asigură lichiditățile financiare necesare continuării activității contribuabililor care temporar se află în dificultate financiară. Măsura are ca scop creșterea gradului de colectare a creanțelor bugetare prin stimularea conformării voluntare.
Impactul acestei facilități fiscale de la data adoptării actului normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene (26 octombrie 2020) până la zi se prezintă astfel:
- un număr de 476 contribuabili au beneficiat și beneficiază de eșalonări la plată în formă simplificată, obligațiile bugetare eșalonate fiind de 12,7 mld. lei (care însă includ și obligații curente preluate în eșalonarea în sistem simplificat), din care:
- 128 contribuabili au reeșalonări la plată (pentru sume totale de 7,2 mld. lei) întrucât beneficiarii acestor înlesniri la plată pot solicita modificare/menținerea unei eșalonări la plată pierdute de două ori pe perioada eșalonării,
- 311 de contribuabili au pierdut eșalonările la plată (soldul obligațiilor restante fiind de 1,4 mld. lei),
- 085 de contribuabili au finalizat eșalonarea la plată (încasările fiind în sumă de 365 mil lei, la care se adaugă 324 mil. lei obligații curente declarate și achitate pe perioada eșalonării simplificate).
- de altfel, obligațiile bugetare curente declarate de toți contribuabilii care au beneficiat și beneficiază în continuare de sistemul de eșalonare la plată simplificat sunt în cuantum de 10,4 mld. lei, obligațiile fiscale curente neachitate fiind de 1,1 mld lei, care pot fi plătite în maxim 30 de zile de la scadență.
- încasările realizate ca urmare a acordării eșalonărilor la plată în formă simplificată sunt în cuantum de 4,9 mld. lei (rate eșalonate și dobândă simplă), la care se adaugă obligațiile bugetare curente în sumă de 9,3 mld lei, rezultând un total de 14,2 mld. lei.
Din analiza acestor date se constată că, în prezent, sunt în monitorizare de către ANAF, din perspectiva încasării certe a obligațiilor fiscale curente, precum și a ratelor lunare din eșalonare, un număr de 51.080 de contribuabili.
Astfel, la data de 31 iulie 2021, gradul de conformare voluntară la plată a obligațiilor bugetare a revenit la nivelul anului 2019, iar gradul de realizare a programului de încasări bugetare este de 104,5%, în condițiile aplicării prevederilor aferente acestei facilități fiscale.
Permanentizarea eșalonării la plată în formă simplificată reprezintă o formă a eșalonarii la plată clasice, susținând seria de obiective asumate de Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală, în ceea ce privește atât debirocratizarea, dematerializarea și digitalizarea sprijinirii conformării voluntare, cât și deschiderea față de bunele practici internaționale.
În concluzie, mecanismul de eșalonare la plată în formă simplificată nu va determina diminuarea veniturilor încasate prin amânarea la plată, ci menținerea și/sau creșterea conformării voluntare la plată, sprijinind contribuabilii aflați temporar în dificultate financiară, stopând astfel creșterea arieratelor nerecuperabile și, implicit, intrarea în procedura insolvenței a acestora.
Contribuabilul va discuta cu un singur organ fiscal – cel de domiciliu
Totodată, pentru eventuale informații și documente cu privire la situația fiscală, deplasarea persoanei fizice este mai facilă la sediul organului fiscal în a cărui rază teritorială își are domiciliul, inclusiv pentru obligațiile fiscale datorate din activităţile economice desfășurate în mod independent sau din exercitarea de profesii libere. De altfel, prin această propunere legislativă, se creează premisele unei mai bune comunicări cu contribuabilul – persoana fizică, în sensul că pe toate domeniile de activitate ale ANAF, acesta va fi administrat printr-un singur organ fiscal, cu excepția înregistrării fiscale. Astfel, contribuabilul va avea ca punct de legătură cu admnistrația fiscală, un singur organ fiscal, față de situația actuală, când trebuia să se adreseze unuia sau mai multor organe fiscale, în funcție de sediul unde își desfașura activitatea.
Înrolarea în SPV, obligatorie – termenul, încă necunoscut
Având în vedere evoluția situației epidemiologice determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și necesitatea limitării contactului fizic pentru soluționarea cererilor contribuabililor și îndeplinirea atribuțiilor specifice de către autoritățile publice, instituțiile publice și de interes public din administrația publică centrală și locală se propune completarea art. 69 din Codul de procedură fiscală și crearea cadrului legal, astfel încât comunicarea dintre ANAF și aceste entități să se realizeze exclusiv prin mijloace electronice.
Pe de altă parte, numărul mare de solicitări de informaţii venite către ANAF din partea autorităţilor şi instituţiilor publice şi de interes public generează încărcarea excesivă a volumului de lucrări și implicit un timp mare de soluționare a furnizării informațiilor solicitate. În privința activităților de executare silită, în cazul instituțiilor care nu sunt înrolate în aplicația respectivă această solicitare/furnizare de date se desfășoară doar în format letric, cu dificultate.
Ca urmare a acestei situații de neînrolare sau neutilizare a sistemului informatic PatrimVen de către toate unitățile administrativ-teritoriale/instituții și autorități publice, ANAF emite zilnic prin ghișee, spre exemplu, un număr de 15.000 de adeverințe de venit pentru contribuabilii care se deplasează mai mulți kilometri pentru a le obține, aceștia neputând fi refuzați, chiar dacă documentele sunt emise pentru primării care au acces la platforma informatică și le pot obține electronic.
Principalul beneficiu al creșterii urgente a gradului de înrolare este debirocratizarea sistemului administrativ și a interacțiunilor interinstituționale, contribuind, de asemenea, la creșterea veniturilor bugetului general consolidat prin succesul operațiunilor de executare silită, context în care se impune acordarea timpului necesar acestora pentru a se conforma.
Se propune modificarea art. 701 din Codul de procedură fiscală în sensul că furnizarea de informații către autorităţile publice, instituţii publice şi de interes public din administraţia publică centrală şi locală se realizează utilizând sistemul informatic PatrimVen. În cazul persoanelor juridice de drept privat, furnizarea de informații urmează să se realizeze prin sisteme informatice dedicate (de exemplu platforma ARB, platforma IFN, sistemul informatic SPV) administrate de Ministerul Finanțelor prin Centrul Național pentru Informații Financiare. În plus, se propune modificarea art. 11 alin. (61) în vederea corelării în ceea ce privește furnizarea de informații.
În contextul actual al pandemiei, pentru evitarea contactului fizic între persoane, se impune necesitatea comunicării prin mijloace electronice cu contribuabilii, astfel încât se propune completarea dispozițiilor art. 79 din Codul de procedură fiscală în scopul reglementării obligativității înrolării în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor/ANAF, respectiv în SPV.
Contribuabilii pentru care se adoptă obligativitatea înrolării în SPV sunt persoanele juridice, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, precum şi persoanele fizice care desfăşoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent într-una din formele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare.
De subliniat că obligativitatea înrolării în SPV revine persoanelor fizice care desfășoară activități economice sau exercită profesii libere doar cu privire la îndeplinirea obligațiilor sau exercitarea drepturilor ca urmare a exercitării profesiei, respectiv pe codul de înregistrare fiscală.
De asemenea, pentru derularea procedurii de conectare a aparatelor de marcat electronice fiscale, definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare a datelor fiscale al ANAF, este necesar ca operatorii economici utilizatori de aparate de marcat electronice fiscale să se înroleze în SPV.
Astfel, pentru operaționalizarea acestui flux electronic de informații cu operatorii economici se impune crearea cadrului legal pentru reglementarea obligativității înrolării în SPV.
Pentru efectuarea acestor demersuri de către contribuabilii pentru care se creează obligativitatea înrolării în SPV, se impune reglementarea unui termen până la care această înrolare este opțională, urmând ca după acest termen cererile, înscrisurile sau orice alte documente depuse la organul fiscal central în format letric nu vor fi luate în considerare iar contribuabilii în cauză să fie notificați de către organul fiscal central cu privire la obligativitatea comunicării prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă, respectiv prin SPV. Această normă de neluare în considerare a cererilor, înscrisurilor ori oricăror alte documente depuse în format letric poate avea ca efect o serie de sancțiuni concrete, funcție de tipul actului depus, respectiv, prescrierea unui drept, dacă o cerere de restituire este depusă, în format letric, la limita termenului de prescripție, decăderea din dreptul de a beneficia de o facilitate fiscală, dacă cererea este depusă în format letric în ultima zi de depunere, sau sancțiuni contravenționale în cazul în care legea impune depunerea unui document/înscris într-un anumit termen și acesta se depune în format letric. În acest sens, se reglementează un termen până la care contribuabilii pot să facă demersurile pentru înrolarea în SPV.
Inspecția fiscală, refăcută de aceeași echipă de inspecție
Se propune modificarea art. 129, în sensul creării posibilității refacerii inspecției fiscale de către aceeași echipă de inspecție care a încheiat actul desființat, dacă din motive obiective, nu există posibilitatea refacerii inspecției fiscale de către o altă echipă de inspecție.
Se extinde rambursarea TVA cu control ulterior
Se propune modificarea art. 169 din Codul de procedură fiscală, respectiv a procedurii de rambursare a taxei pe valoarea adăugată în sensul extinderii mecanismului de rambursare cu control ulterior, la toți contribuabilii cu unele excepții stabilite expres de lege, similar procedurii aprobate prin OUG nr. 48/2020.
Valabilitatea măsurilor asigurătorii
Se propune modificarea dispozițiilor art. 213 din Codul de procedură fiscală în sensul stabilirii unui termen rezonabil de valabilitate a măsurii asigurătorii, după data comunicării sesizării penale. Astfel, apreciem că o poziție echilibrată este aceea de a reglementa un termen de 3 luni de la data comunicării sesizării penale în care să rămână valabilă măsura asigurătorie.
Această măsură trebuie dublată de o măsură administrativă a ANAF, în sensul ca organul fiscal să fie obligat să comunice sesizarea penală în interiorul termenului de valabilitate a măsurii asigurătorii de 6 luni sau un an, după caz, prevăzută de alin. (7) al art. 213 din Codul de procedură fiscală. Astfel, măsura asigurătorie rămâne valabilă 3 luni de la data comunicării sesizării penale, perioadă care dă posibilitatea organelor de urmărire penală să instituie propriile măsuri asigurătorii.
Se propune completarea art. 235 din Codul de procedură fiscală, cu o normă de excepție, în sensul că, în situația rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care a fost respinsă contestația contribuabilului, în tot sau în parte, scrisorile de garanție/polițele de asigurare de garanție depuse de debitor în scopul suspendării executării silite se execută după 15 de zile de la data la care acţiunea este respinsă definitiv sau în ultima zi de valabilitate a scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție (dacă aceasta se împlinește înaintea celor 15 zile).
Astfel, se acordă un termen rezonabil în care debitorului poate plăti de bună voie, întrucât executarea scrisorii de către organul fiscal presupune costuri pentru debitor.
Norme speciale pentru debitorii a căror activitate este restrânsă/închisă de către organele abilitate ale statului
Se propune suspendarea condițiilor de menținere a eșalonării la plată, în situația în care activitatea este restrânsă/închisă de către organele abilitate ale statului similar cu dispozițiile suspendării condițiilor de menținere a eșalonării la plată care a fost reglementată prin OUG nr. 48/2020 și ale cărei efecte au încetat la data de 25 decembrie 2020.
Astfel, în vederea sprijinirii contribuabililor se propune ca, la cerere, debitorii la care activitatea este restrânsă sau închisă pe perioada stării de urgență/alertă să poată solicita suspendarea condițiilor de menținere a eșalonării la plată, în oricare forma este acordată (eșalonare acordată potrivit cap. VI din cadrul titlului VII din Codul de procedură fiscală, eșalonare la plată în formă simplificată, potrivit OUG nr. 181/2020, restructurarea obligațiilor bugetare, potrivit OG nr. 6/2019 sau eșalonarea în formă simplificată propusă prin acest act normativ). Cu precizarea că această suspendare se acordă până la data la care activitatea este reluată fără nici un fel de restricție.
Este de menționat că referința la „organele abilitate ale statului” are în vedere organele şi structurile abilitate care acționează în regim de putere publică, pentru satistacerea unui interes public. În acest sens, exemplificăm structurile prevăzute la art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Comitetul local pentru situaţii de urgenţă, Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, cu precizarea că declararea stării de alertă poate să se refere la nivelul local sau la nivel național.