Guvernul a cheltuit anul trecut sume record din Fondul de Rezervă. Cheltuieli considerate „urgente”: burse pentru studenții români din Ucraina și trimitere de manuale de Istoria Românilor către Republica Moldova

Guvernul a cheltuit anul trecut aproape 8 miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară, o sumă record. Cheltuielile din acest fond se ridică la 1,9% din cheltuielile totale, al doilea cel mai mare nivel de utilizare a fondului după cel înregistrat în criza din 2008. Printre „urgențele” către care au mers bani, în plină pandemie, se regăsesc Programul Național de Dezvoltare Locală, burse pentru studenții români din Ucraina și distribuirea de manuale de Istoria Românilor în Republica Moldova. Cheltuirea discreționară a banilor din fondul de rezervă aflat la dispoziția guvernului este o practică uzuală, indiferent de ce culoare politică este la conducere.

„Chiar dacă anul 2020 a fost marcat de circumstanțe extraordinare care au indus incertitudini fără precedent în istoria recentă, determinate de pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2, prin magnitudinea impactului economic și social asociat acesteia, atragem din nou atenția asupra menținerii tendinței din anii anteriori privind emiterea în cursul anului a unui număr relativ mare de hotărâri de guvern prin care se stabilesc utilizări ale sumelor din fondul de rezervă dincolo de cadrul statuat în Legea finanțelor publice, respectiv pentru cheltuieli care nu pot fi catalogate drept urgente sau neprevăzute”, atrage atenția Consiliul Fiscal, în raportul anual.

Guvernul a alocat în anul 2020 din fondul de rezervă bugetară 7,96 miliarde lei, adică 1,9% din cheltuielile totale, respectiv 0,8% din PIB. Astfel, anul 2020 cu un procent din totalul cheltuielilor bugetare de 1,9%, consemnează al doilea cel mai înalt nivel de utilizare a fondului de rezervă din perioada analizată, cu doar 0,2 pp sub maximul perioadei 2007-2019 atins în anul 2008 (2,1%), fiind dublul mediei perioadei 2007-2019. Consiliu Fiscal subliniază trendul accelerat ascendent al traiectoriei acestui indicator începând cu anul 2018 (în 3 ani o majorare cu 1,6 pp comparativ cu anul 2017), după ce în perioada 2009-2015 s-a reușit reducerea acestuia cu 1,9 pp față de nivelul anului 2008.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Din total, 4,6 miliarde lei au mers către administrația centrală și 3,4 miliarde lei către cea locală. Comparativ cu anul precedent, alocările totale din fondul de rezervă au crescut cu 54%, adică 2,78 miliarde lei, transferurile către administrația centrală cu 7,8%, iar cele către autoritățile locale de 3,6 ori.

În anul 2020 au fost adoptate 47 de hotărâri de Guvern în vederea alocării unor sume din fondul de rezervă, comparativ cu 45 de hotărâri în anul 2019, acest nivel fiind inferior mediei înregistrate în perioada 2007-2009 și similar celei din perioada 2010-2015, în condițiile manifestării unor circumstanțe excepționale determinate de pandemie.

„Se remarcă menținerea tendinței din anii anteriori de a angaja majoritatea cheltuielilor din fondul de rezervă spre final de an, 18 dintre cele 47 de hotărâri fiind aprobate în luna decembrie, respectiv în cuantum de 3.158,191 mil.lei, reprezentând aproape 40% din alocările întregului an. Această practică face dificilă urmărirea sumelor cheltuite din fondul de rezervă bugetară și constituie un argument în plus cu privire la menținerea caracterului discreționar al constituirii și utilizării acestui fond”, mai subliniază Consiliul Fiscal.

Din perspectiva destinațiilor alocărilor din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, în anul 2020, direcționate către autoritatea centrală, principalii beneficiari au fost: Ministerul Sănătății cu 22,5% din totalul alocărilor din fondul de rezervă bugetară la nivel central și local fiind destinate măsurilor de combatere a efectelor pandemiei, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice cu 12,3%93 din total și Ministerul Afacerilor Interne cu 6,2%94 din totalul sumelor alocate din fondul de rezervă.

Autoritățile locale au primit în anul 2020 circa 42,5% din totalul alocărilor din fondul de rezervă, respectiv, 3.382,5 mil. lei, o sumă de 3,6 ori mai mare comparativ cu anul 2019. O pondere semnificativă din aceste alocări au fost destinate finanțării unor cheltuieli curente şi de capital (41%), asigurării activității de asistență socială, protecția copilului și a persoanelor cu handicap (27%), asigurării continuității serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populației (4%), investiții. Pentru combaterea efectelor pandemiei au fost alocate la nivel local din fondul de rezervă circa 1,1% reprezentând cheltuieli pentru personalul din servicii sociale aflat în izolare preventivă la locul de muncă, respectiv compensarea pierderilor unor aeroporturi regionale.

Consiliul Fiscal atrage atenția că cea mai mare parte din fondul de rezervă bugetară a fost destinată unor cheltuieli care nu se încadrează în categoria urgente și care ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat, precum:

– finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, etapele I și II;

– diverse cheltuieli de investiții (majoritar destinate Societății METROREX SA;

– plata cheltuielilor curente și de capital pentru unele unități administrativ-teritoriale;

– asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică;

– finanțarea cheltuielilor pentru susținerea sistemului de protecție a copilului și plata drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav;

– organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021;

– organizarea recensământului general agricol din România – runda 2020 etc.

Mai există, de asemenea, alocări din Fondul de rezervă bugetară pentru cauze precum executarea lucrărilor de reparații capitale la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Liești, județul Galați, pentru acordarea de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de burse de studiu elevilor etnici români din Ucraina sau pentru sprijinirea publicării și distribuirii manualelor școlare la disciplina Istoria Românilor și Universală din învățământul gimnazial și liceal din Republica Moldova.