Guvernul a pregătit o hotărâre care obligă municipiile din România să treacă progresiv la transport public electric sau pe hidrogen. Care sunt etapele

Municipiile reședință de județ trebuie să asigure că o cotă din stocul total de vehicule din categoriile M1, M2 și M3 (cele destinate transportului de persoane), ce sunt în proprietatea acestora și/sau care sunt utilizate la transportul public de persoane să fie reprezentată de vehicule cu emisii 0, în proporție de cel puțin 50%, până în 2041, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern ce vizează mobilitatea urbană, al cărui inițiator este Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Planul Mobilității Urbane devine obligatoriu pentru România, începând cu 1 ianuarie 2025, dar adoptarea lui este prevăzută pentru 31 decembrie 2022. Acesta prevede cote succesive de trecere la mijloace în transport în comun cu emisii 0, adică doar electrice sau pe hidrogen.

Cităm din HG:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„a) până la 31 decembrie 2025 cel puțin 5%;

b) până la 31 decembrie 2028 cel puțin 10%;

c) până la 31 decembrie 2031 cel puțin 20%;

d) până la 31 decembrie 2034 cel puțin 30%;

e) până la 31 decembrie 2037 cel puțin 40%;

f) până la 31 decembrie 2040 cel puțin 50%”.

Planul Mobilității Urbane este jalon prevăzut în componenta 10 – Fondul local din Planul Național de Redresare și Reziliență, “Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă”. “Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți condițiile de mobilitate în zonele urbane și rurale, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi și de a spori siguranța rutieră în zonele urbane, prin soluții digitale și ecologice de transport.

Principiile mobilității urbane durabile sunt promovate la nivelul orașelor europene de mai bine de două decenii, dar acest concept a fost adoptat de orașele din România abia în ultimii ani.

Preocuparea pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transport s-a accentuat la nivel european în ultimul deceniu ca urmare a accentuării efectelor schimbărilor climatice la care autovehiculele pe bază de combustibili fosili contribuie într-o măsură relevantă, în special în zonele urbane.

Tiparele curente de creștere urbană din România se caracterizează prin expansiune urbană și o asigurare inadecvată a serviciilor de transport public, rețele stradale incoerente, trotuare subdimensionate și soluții de parcare necorespunzătoare. Cauzele sunt, în parte, coordonarea ineficientă între utilizarea terenurilor și planificarea mobilității, se mai spune în fundamentarea HG-ului citat.

„Transportul public urban/local se adaptează în continuare la tendințele și cerințele europene, fiind așteptată în următoarea perioadă de programare o abordare mai matură, cu procese și proceduri clare. Chiar dacă se intensifică tendința de formare a asociațiilor de transport metropolitan sau periurban, puține orașe din România sunt în prezent implicate în structuri de cooperare pentru transportul public. Motivul:  cadrele juridice și instituționale sunt destul de noi , ceea ce atrage o serie de provocări organizatorice, financiare și legislative. De asemenea, orașele au preferat mai întâi să își reînnoiască flota proprie de transport, după care au luat în calcul extinderea serviciului către zona periurbană.

Un impediment major pentru creșterea densității de vehicule electrice este disponibilitatea stațiilor de încărcare. România avea în jur de 434 de stații de încărcare a vehiculelor electrice în 2020, distribuite cu precădere în mediul urban. Diversitatea opțiunilor de mobilitate este în creștere, însă mobilitatea activă (mersul pe jos, mersul pe bicicletă) ocupă o pondere prea mică din totalul deplasărilor urbane. Criza energetică care se manifestă la nivel global a impulsionat accelerarea adoptării de măsuri pentru promovarea mobilității sustenabile.

Totodată, în contextul promovării mobilității nemotorizate, a crescut interesul pentru îmbunătățirea siguranței în trafic a participanților vulnerabili (pietoni, bicicliști)”, potrivit descrierii actului normative prin Mobilitatea Urbană.

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă prevede până în orizontul 2030 ca oraşele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile. Cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 au o dimensiune urbană, în timp ce Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11 este dedicat în totalitate orașelor și creșterii durabile, stabilind următoarea direcție: „orașele și așezările omenești să devină incluzive, sigure, reziliente și durabile”. Atingerea acestui obiectiv, precizează MDLPA, necesită corelarea politicilor de planificare urbană și a celor din domeniul mobilitării urbane pentru dezvoltarea unor orașe și comunități sustenabile, prin transformarea lor în locuri incluzive, sigure și reziliente.