Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
După ce anul trecut a dat peste 100 de hotărâri de Guvern prin care a împărțit aproape 32 de miliarde lei din Fondul de Rezervă, Executivul continuă și în acest an practica de a transfera bani prin acest instrument. Fondul de rezervă este văzut drept un mecanism discreționar de a împărți bani.
Până la această dată, Guvernul a adoptat deja 9 hotărâri prin care a distribuit peste 3,5 miliarde de lei din Fondul de Rezervă.
„Până la data de 17.05.2024 au fost aprobate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului următoarele hotărâri ale Guvernului în sumă totală de 3.517.262 mii lei și anume: H.G. nr.61, H.G. nr.S-185, H.G. nr.186, H.G. nr.206, H.G. nr.296, H.G. nr.297, H.G. nr.299, H.G. nr.477, H.G. nr.498”, arată un răspuns transmis de Ministerul Finanțelor la solicitarea Economedia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Amintim că recent Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care a obligat ordonatorii principali de credite să disponibilizeze 10% din fondurile alocate către fondul de rezervă bugetară. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu a luat această măsură pentru că Guvernul a rămas fără bani, ci ca să poată menține ritmul de investiții.
„În anul 2023 au fost aprobate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului următoarele hotărâri ale Guvernului în sumă totală de 31.923.949 mii lei și anume: H.G. nr.141, H.G. nr.142, H.G. nr.163, H.G. nr.165, H.G. nr.300, H.G. nr.301, H.G. nr.495, H.G. nr.520, H.G. nr.539, H.G. nr.562, H.G. nr.563, H.G. nr.678, H.G. nr.812, H.G. nr.813, H.G. nr.839, H.G. nr.869, H.G. nr.891, H.G. nr.892, H.G. nr.893, H.G. nr.916, H.G. nr.921, H.G. nr.922, H.G. nr.954, H.G. nr.955, H.G. nr.956, H.G. nr.957, H.G. nr.958, H.G. nr.982, H.G. nr.983, H.G. nr.986, H.G. nr.987, H.G. nr.988, H.G. nr.989, H.G. nr.990, H.G. nr.991, H.G. nr.992, H.G. nr.995, H.G. nr.996, H.G. nr.999, H.G. nr.1014, H.G. nr.1015, H.G. nr.1017, H.G. nr.1019, H.G. nr.1020, H.G. nr.1021, H.G. nr.1049, H.G. nr.1050, H.G. nr.1054, H.G. nr.1059, H.G. nr.1060, H.G. nr.1061, H.G. nr.1062, H.G. nr.1063, H.G. nr.1064, H.G. nr.1077, H.G. nr.1078, H.G. nr.1107, H.G. nr.1108, H.G. nr.1109, H.G. nr.1110, H.G. nr.1111, H.G. nr.1138, H.G. nr.1139, H.G. nr.1140, H.G. nr.1141, H.G. nr.1142, H.G. nr.1143, H.G. nr.1144, H.G. nr.1145, H.G. nr.1146, H.G. nr.1147, H.G. nr.1148, H.G. nr.1149, H.G. nr.1150, H.G. nr.1151, H.G. nr.1152, H.G. nr.1153, H.G. nr.1154, H.G. nr.1156, H.G. nr.1157, H.G. nr.1158, H.G. nr.1182, H.G. nr.1183, H.G. nr.1184, H.G. nr.1187, H.G. nr.1188, H.G. nr.1189, H.G. nr.1191, H.G. nr.1192, H.G. nr.1193, H.G. nr.1194, H.G. nr.1195, H.G. nr.1196, H.G. nr.1197, H.G. nr.1198, H.G. nr.1221, H.G. nr.1222, H.G. nr.1223, H.G. nr.1224, H.G. nr.1229, H.G. nr.1230, H.G. nr.1252, H.G. nr.1253, H.G. nr.1254, H.G. nr.1255, H.G. nr.1256, H.G. nr.1271, H.G. nr.1274, H.G. nr.1275, H.G. nr.1278, H.G. nr.1279, H.G. nr.1280, H.G. nr.1289, H.G. nr.1291, H.G. nr.1292, H.G. nr.1295, H.G. nr.1296, H.G. nr.1297 și H.G. nr.1331”, mai arată Finanțele.
Aceste alocări suplimentare din Fondul de Rezervă sunt o găselniță găsită de Ciolacu pentru evitarea rectificărilor bugetare, iar ele s-au făcut pentru prin tăierea sumelor bugetare de la alte ministere, de departe cea mai afectată fiind Armata, de unde s-au tăiat peste 7,2 miliarde lei, bani pentru înzestrare militară, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.
Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei, a solicitat Ministerului Finanțelor să detalieze de unde a tăiat Guvernul Ciolacu în 2023 pentru a alimenta Fondul de rezervă. Din datele furnizate de MFP, rezultă că cea mai mare tăiere a fost făcută de la înzestrarea armatei: 7,2 miliarde de lei.
„Adică, în timp ce avem un război la graniță și alte țări NATO se pregătesc serios de scenariul unui război, domnul Ciolacu a tăiat fix de la armament nou, rachete, avioane și ce ar mai fi nevoie să ne apărăm în caz de război. Dar nu vă faceți griji, pentru pensiile speciale domnul Ciolacu a avut bani. Acolo a dat bani prin Fondul de rezervă. Nu cumva să piardă casta specialilor vreun privilegiu”, declară Claudiu Năsui.
Bani au fost tăiați și de la Sănătate, tot pentru a alimenta Fondul de rezervă, mai arată deputatul.
Cel mai recent raport al Consiliului Fiscal arată că Fondul de Rezervă a devenit un instrument discreționar și instrumentul prin care a fost evitată adoptarea unei rectificări bugetare.
„În acest context, Guvernul a adoptat și OUG nr. 90/2023, care urmărește limitarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile și a celor cu investițiile, din ultimele două luni ale anului, la nivelul mediei ianuarie-septembrie 2023. Totodată, actul normativ a transformat Fondul de Rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRG) într-un instrument discreționar prin care autoritățile pot ajusta bugetul general consolidat, redistribuind resursele necheltuite ale ordonatorilor principali de credite către alte domenii. Modificările privind funcționarea FRG au venit după ce, în septembrie 2023, Guvernul adoptase OUG nr. 73/2023, prin care a hotărât ca, din FRG, să se poată aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ordonatorilor principali de credite. Astfel, FRG a devenit instrumentul prin care a fost evitată adoptarea unei rectificări bugetare”, a transmis Consiliul Fiscal.
Conform instituției, de la începutul anului și până în data de 14 septembrie 2023, când s-a modificat cadrul legislativ privind funcționarea FRG, au fost date 12 HG, în valoare de doar 0,6 mld. lei. Ulterior, în baza noului cadru legislativ de funcționare a FRG, au fost adoptate 91 de HG, în valoare de circa 29,5 mld. lei.
Spre comparație, în perioada 2007-2022, alocările din FRG au variat între un minim de 0,53 mld. lei, în 2015, și 7,96 mld. lei, în 2020 (a se vedea Anexa XV). Prin urmare, alocările pe anul în curs, până la data de 15 decembrie, sunt de aproape 4 ori mai mari decât maximul anterior, înregistrat în primul an de pandemie, și de peste 8 ori mai mari decât anul trecut (3,6 mld. lei alocări în 2022).
Consiliul Fiscal a subliniat că utilizarea FRG, înlocuind de facto rectificarea bugetară, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară, până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale.