Sursa foto: Dreamstime.com
În contextul global al anului 2024, Allianz Trade subliniază o tendință de îmbunătățire moderată a riscurilor economice în unele economii, dar și riscuri persistente care ar putea influența negativ viitorul economic global. Analiza a fost realizată pentru 83 de economii din întreaga lume și scoate în evidență diferențele semnificative dintre economiile dezvoltate și cele emergente. În acest cadru, România, deși a înregistrat progrese economice, rămâne vulnerabilă unor tensiuni interne și externe.
Mediul global de afaceri: Îmbunătățiri, dar riscuri persistente
Riscurile economice rămân ridicate, iar analiza din acest an arată că, deși există un context favorabil pe termen scurt, perspectiva pe termen lung este marcată de incertitudini majore.
În ciuda îmbunătățirii riscurilor de țară pentru multe economii, prognoza pentru perioada 2025-2026 rămâne una delicată.
Allianz Trade a raportat că, în 2024, 48 de economii au beneficiat de creșteri ale ratingurilor de risc, dar doar 17 dintre aceste îmbunătățiri sunt susținute de perspective de dezvoltare pe termen lung.
Cele mai semnificative îmbunătățiri au fost observate în piețele emergente, iar America Latină, Europa și Asia-Pacific au fost regiunile cu cele mai multe upgrade-uri.
Cu toate acestea, majoritatea îmbunătățirilor se bazează pe condiții ciclice, ceea ce sugerează că, în cazul unei eventuale recesiuni, riscurile vor rămâne la un nivel ridicat. În plus, economiile dezvoltate se confruntă cu incertitudini politice prelungite, iar măsurile de consolidare fiscală devin din ce în ce mai urgente. Pe măsură ce riscurile economice globale continuă să crească, insolențele rămân o problemă serioasă, iar multe dintre economiile mari, inclusiv în SUA, Germania și China, se confruntă cu o creștere continuă a numărului acestora.
România: Creștere economică lentă, presiuni inflaționiste mari
În România, analizele economice arată o performanță solidă pe termen scurt, dar și o serie de provocări majore.
În pofida unui ritm de creștere constant și mai ales a unui sector industrial competitiv, problemele de structură rămân semnificative.
2023 a fost un an dificil, cu o creștere modestă a PIB-ului de doar 2,1%, în principal din cauza inflației ridicate și a cererii externe scăzute.
Războiul din Ucraina a agravat situația economică, dar totuși, România a avut o performanță mai bună decât era anticipat.
În 2024, PIB-ul a crescut cu doar 0,8%, ceea ce indică o încetinire a ritmului de expansiune economică.
Totuși, pentru 2025 și 2026, prognoza este mai optimistă, cu o estimare de creștere a PIB-ului de 3,1%, urmată de 3,6% în 2026.
Această redresare economică este susținută de investițiile publice și o relaxare graduală a politicii monetare. În ciuda acestui lucru, inflația rămâne o problemă constantă, cu o prognoză de 4,5% în 2025 și 3,4% în 2026, ceea ce va continua să afecteze capacitatea de consum și încrederea în economie.
„La nivel micro, companiile locale se confruntă cu o presiune din cauza costului ridicat al creditului și a încetinirii consumului intern, în timp ce exporturile nu reușesc să compenseze acest declin. În acest context, nu este surprinzător faptul că numărul insolvențelor a crescut semnificativ anul trecut, cu aproape +10%, ca o consecință firească a degradării indicatorilor financiari, în special a lichidității. Sectoarele cele mai expuse rămân construcțiile, în special segmentul rezidențial, și comerțul cu ridicata și amănuntul, unde scăderea marjelor de profit, constrângerile legate de cash flow și întârzierile la plată pun o presiune majoră pe stabilitatea firmelor.
În pofida acestor provocări, problemele actuale sunt încă gestionabile, cu condiția implementării unor măsuri de reducere a deficitului bugetar și a unor efecte de bază favorabile, precum un an agricol bun. Însă, un posibil downgrade al ratingului de țară în trimestrul al doilea, legat și de rezultatele alegerilor din mai, ar putea avea un impact mult mai sever asupra costului finanțării și al dobânzilor, amplificând riscurile economice pentru România”, declară Mihai Chipirliu CFA – Risk Director, Allianz Trade.
Avertismente pentru viitor
Una dintre principalele preocupări pentru economia românească este situația finanțelor publice și riscurile externe.
Deficitul bugetar a fost o problemă continuă, cu un salt semnificativ în perioada 2020-2021, iar deficitul fiscal continuă să fie ridicat.
Deși sunt în pregătire măsuri de consolidare fiscală, acestea riscă să fie insuficiente pentru a reduce deficitul sub 5% din PIB până în 2026.
Datoria publică a crescut semnificativ, de la 35% din PIB în 2019 la aproximativ 49% în 2023, iar estimările sugerează că aceasta va depăși 50% din PIB în perioada 2024-2026.
Deficitul de cont curent reprezintă o altă sursă majoră de îngrijorare, atingând un nivel alarmant de -9,3% din PIB în 2022 și estimându-se că va rămâne ridicat și în 2024-2025.
Chiar dacă investițiile străine directe sunt un factor de stabilizare, acestea acoperă doar o parte mică din deficitul de cont curent. În acest context, România va depinde tot mai mult de finanțarea externă, iar rezervele valutare, deși s-au îmbunătățit, nu sunt suficiente pentru a acoperi integral plățile datoriei externe scadente.
Analiza indică faptul că România se află într-o perioadă de redresare economică, dar riscurile externe și interne rămân semnificative.
Economia va continua să se confrunte cu presiuni inflaționiste și cu un deficit fiscal ridicat, în timp ce stabilitatea politică și riscurile externe ar putea influența în mod negativ evoluțiile economice.
