Îmbunătăţirea corpului uman cu tehnologia de augmentare care crește performanțele individuale, acceptată de jumătate dintre respondenții unui studiu european

Aproape jumătate (46,5%) dintre respondenți unui studiu pan-european consideră că oamenii ar trebui să fie liberi să-şi îmbunătăţească propriul corp cu tehnologia de augmentare umană, dar mulţi sunt îngrijoraţi cu privire la impactul societal pe termen lung al unei astfel de tehnologii, arată o cercetare realizată de compania de securitate Kaspersky și citată de Agerpres.

Augmentarea umană se prezintă în două forme: poate fi necesară din motive de sănătate – cum ar fi utilizarea unui membru bionic – sau oamenii pot alege să se dezvolte, de exemplu, prin inserarea de cipuri inteligente RFID (tehnologii de identificare prin frecvență radio) care cresc performanțele individuale.

Studiul realizat de Kaspersky pe 6.500 de adulţi din şapte naţiuni europene constată că doar 12% dintre europeni s-ar opune să lucreze cu o persoană augmentată, care ar putea avea un avantaj asupra lor, la locul de muncă. Cu toate acestea, aproape doi din cinci (39%) adulţi europeni se tem că augmentarea umană ar putea duce fie la viitoare inegalităţi sociale, fie la conflicte. Per total, aproape jumătate (49%) dintre europeni sunt fie “entuziasmaţi”, fie “optimişti” cu privire la o societate viitoare care ar include atât persoane augmentate, cât şi non-augmentate.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

De asemenea, peste jumătate (51%) dintre europeni spun că au întâlnit pe cineva care a folosit o tehnologie de augmentare. Când vine vorba de viaţa personală, aproape jumătate (45%) dintre europeni nu ar avea probleme să fie alături de o astfel de persoană augmentată, iar 5,5% dintre europeni spun că au avut deja o astfel de relaţie.

Dacă un membru al familiei ar necesita tehnologie de augmentare din motive de sănătate, oamenii s-ar simţi cel mai confortabil dacă aceasta s-ar referi la un braţ bionic (38%) sau la un picior (37%), Marea Britanie fiind cea mai deschisă cu privire la această posibilitate. Când a venit vorba de augmentarea voluntară, adulţii din Portugalia (56%) şi Spania (51%) au fost cei mai mulţi care au declarat că oamenii ar trebui să facă ce doresc cu corpul lor, Marea Britanie fiind ţara care a susţinut cel mai puţin această idee (36%). Aproape trei din zece europeni (29,5%) ar oferi sprijin unui membru al familiei care a decis să folosească tehnologia de augmentare umană, indiferent de propria lor percepţie, nivelul de susţinere fiind cel mai mare în rândul portughezilor (46%), iar cel mai scăzut în rândul francezilor (19%).

Doar 16,5% dintre europeni consideră că alegerea de a folosi tehnologia de augmentare ca fiind “ciudată”, procentul variind de la doar 8% în Portugalia până la 30% în Marea Britanie, în timp ce aproape un sfert (24%) consideră autoaugmentarea drept “curajoasă”.

Sondajul online a fost realizat de Atomik Research, în cadrul lui fiind chestionaţi 6.500 de adulţi cu vârste peste 18 ani din Austria, Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Spania şi Marea Britanie. Colectarea datelor a avut loc în perioada 1-4 martie 2021, potrivit Agerpres. (Foto: Pexels / Tima Miroshnichenko)