Sursa foto: Pixabay
Agribusiness-ul românesc este “serios perturbat” de amploarea tenisunilor de la graniță, susțin reprezentanții Clubului Fermierilor Români: portul Constanța e blocat, prețurile în sectorul logistic s-au dublat, iar presiunea prețurilor generează venituri mult mai mici în fermele românești. Reprezentanții CFRO estimează că în doi ani se vor produce “daune ireparabile” asupra agriculturii românești, mărfurile ucrainene vor domina piața, iar cele românești vor trece în plan secund și vor avea prețuri mult diminuate. Ce soluții propune reprezentanții fermierilor? Principalele elemente cuprinse în planul de acțiune trasat vizează coridoarele de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces.
Clubul Fermierilor Români anunță că a prezentat în fața delegației Parlamentului European o analiză privind impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor de transport și valorificare a cerealelor din România, prin folosirea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța și transportului dunărean. Totodată, Clubul a propus un plan de acțiune pentru eliminarea presiunii comerciale și logistice pe tot lanțul de distribuție al agribusiness-ului românesc.
Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerțul cu cereale, Clubul Fermierilor Români, a prezentat sâmbătă în fața membrilor delegației Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, aflați în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele 4 luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar și al presiunii asupra prețurilor și infrastructurii logistice de transport și valorificare a cerealelor de care dispune România.
Membrii delegației Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European prezenți la reuniunea care a avut loc la Galați sunt Norbert Lins, deputat în Parlamentul European, președintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, Daniel Buda, deputat în Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, respectiv Herbert Dorfmann, deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.
Clubul a atras atenția asupra faptului că agribusiness-ul românesc este serios perturbat de amploarea tenisunilor de la graniță. Reprezentanții CFRO estimează că în doi ani se vor produce daune ireparabile asupra agriculturii românești, vom avea în principal mărfuri ucrainene, mărfurile românești vor trece în plan secund și vor fi coborâte la nivelul de preț al celor ucrainene.
“În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă cu toate acestea, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia și Ungaria, plus 8-12 milioane de tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic”, a declarat Cezar Gheorghe.
Toată logistica este orientată spre extracția de mărfuri ucrainene, spune Cezar Gheorghe. Mai precis: operatorii feroviari privați ar fi mult mai interesațoi de mărfurile ucrainene datorită disponibilității ucrainenilor de a plăti prețuri foarte mari și același lucru se întâmplă și cu transportul pe barjă.
Reprezentanții Clubului Fermierilor mai spun că retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a mai controla calitatea mărfurilor ucrainene și destinația acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul U.E. “a mărfurilor periculoase în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, conform legislației europene în domeniu”. “Neexistând trasabilitate, mărfurile își vor pierde urma după ce trec frontiera și nimeni nu va putea verifica destinația reală și starea de calitate a acestora. Din cauza prețului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziționate de procesatorii din România, generând produse potențial dăunătoare pentru populația țării și pentru industria zootehnică”, susțin reprezentanții CFRO.
Cifre CFRO privind piața:
- Fluxurile anuale de export românesc sunt de aproximativ 20-22
milioane de tone, la care se adaugă fluxurile din țările riverane Dunării: Serbia și Ungaria,
aflate în aval pe barje până la Constanța. “În condițiile unui flux dinspre Ucraina de 900.000
– 1.500.000 de tone/lună, industria agroalimentară românească este supusă unui nivel de
stres extrem”. - Logistica: prețurile s-au dublat de la începutul sezonului de recoltă, indiferent de
categoriile de transport. Porturile dunărene care se conectează la portul Constanța au
pornit de la un nivel al prețurilor situat la 13-14 euro/tonă, iar astăzi depășesc 30 euro/tonă, ridicându-se chiar la 37 euro /tonă pentru cereale. Costurile suplimentare erodează stabilitatea fermierilor români - Presiunea prețurilor generează venituri mult mai mici în fermele românești. “Avem
situații în care încărcătura ucraineană este oferită la 200 dolari/tonă la paritatea DAP
Halmeu, iar cumpărătorul din Constanța plătește un cost logistic de 30-35 euro/tonă
pentru transportul mărfii până în port, iar de acolo această încărcătură este expediată la
destinație”.
Propuneri privind diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc
Principalele elemente cuprinse în planul de acțiune propus de Clubul Fermierilor Români vizează coridoarele de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces pentru mărfurile din Ucraina și evaluarea posibilității de a muta transbordarea în România, acolo unde este posibil.
“Mărfurile, din momentul încărcării în locația ucraineană, vor purta contractul în destinație și, implicit, prețul. De exemplu, mărfurile în tranzit vor fi documentate prin contract cu destinația finală, țări din Asia, Orient, UE. În niciun caz nu vor intra și nu vor putea fi vândute la frontieră sau oferite în condițiile DAP Constanța, ci vor fi direcționate către destinația finală clar exprimată și documentată.”, a arătat Cezar Gheorghe.
În ceea ce privește depozitarea mărfurilor, aceasta se va face în spații bine definite pe teritoriul României. Ele nu vor fi comercializate în această perioadă, iar faptul că se află pe teritoriul unui stat membru al UE și al NATO reprezintă o garanție că destinațiile se pot baza pe aceste stocuri într-un interval de timp definit.
Disciplina procedurală trebuie aplicată în deplin acord cu guvernul Ucrainei, care, la rândul său, trebuie să aplice normele statutare și să efectueze controale și verificări ale conformității, a mai precizat Cezar Gheorghe.
De asemenea, Clubul propune înființarea unui tampon de marfă în România pentru Ucraina, un efort la care trebuie să participe ambele țări, astfel încat România să fie protejată și, în același timp, să fie generate soluții pentru a crea fluxuri și rețele de stocare care să rezolve ambele situații.
O analiză detaliată privind impactul războiului din Ucraina și propunerea privind planul de acțiune pentru diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc a fost transmisă conducerii Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European și autorităților române.
Documentul de poziție al Clubului Fermierilor Români privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc și planul de acțiune propus poate fi consultat AICI
Exporturile Ucrainei, lovite de război
Exporturile Ucrainei de cereale sunt în creştere şi se apropie acum de două milioane tone pe lună, a anunţat luna trecută comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, potrivit informațiilor publicate de Reuters.
Înainte de invazia Rusiei, Ucraina exporta până la şase milioane tone de cereale pe lună, dar în ultimele luni volumele au scăzut la aproximativ un milion de tone.
„Conform informaţiilor din Ucraina, exporturile de cereale cresc gradual şi în prezent sunt aproape de două milioane tone pe lună”, a declarat comisarul european pentru agricultură la o conferinţă de presă cu ministrul Agriculturii din Polonia.
Ucraina este un exportator major de cereale către Africa şi Orientul Mijlociu şi întreruperea livrărilor, ca rezultat al invaziei Rusiei, duce la majorarea preţurilor, alimentând criza alimentară internaţională.
Ucraina spune că negociază pentru creşterea numărului de nave care vor trece prin Canalul Sulina.
Pe de altă parte, într-un comunicat de presă publicat marţi seara, Ministerul ucrainean al Infrastructurii a informat că alte 16 nave aşteaptă acum să fie încărcate cu cereale ucrainene pentru a fi exportate pe pieţele externe, în timp ce peste 90 de nave îşi aşteaptă rândul pentru a trece prin Canalul Sulina, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Potrivit oficialilor ucraineni, doar patru nave pot trece zilnic prin Canalul Sulina, deşi ar fi nevoie ca zilnic să treacă opt nave. Ucraina negociază cu colegii din România şi reprezentanţii Comisiei Europene pentru creşterea numărului de nave care vor trece prin Canalul Sulina.
Dacă aceste condiţii vor fi îndeplinite, şi în plus va fi deschisă şi navigaţia pe Canalul Bâstroe, Ucraina se aşteaptă ca aglomerarea navelor la gurile Dunării să fie rezolvată în decurs de o săptămână iar exporturile lunare de cereale ar urma să se majoreze cu 500.000 de tone, a apreciat Iuri Vaskov.