Guvernul înființează o nouă agenție – Agenția Română de Cooperare Tehnologică și Industrială pentru Securitate și Apărare (ARCTIS) care se va ocupa cu offset-ul la achizițiile militare din străinătate, potrivit unui Proiect de ordonanță de Urgență, având ca inițiator Ministerul Economiei, lansat în dezbatere publică. Offset presupune un anume grad de integrare locală, prin transfer de tehnologie, prin subcontractări, prin crearea de locuri de muncă în România, a unor echipamente militare importate. Legea spune că minim 80% dintr-o achiziție trebuie să se întoarcă în economia românească, lucru care, în general, nu s-a întâmplat. De acest lucru s-a ocupat până acum, cel puțin teoretic, Oficiul de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială (OCATS), care avea ca scop reglementările privind derularea operațiunilor compensatorii și a tuturor documentelor conexe acestora. În vederea îndeplinirii obligațiilor de compensare asumate, contractanții derulează operațiuni compensatorii, cunoscute pe plan internațional sub denumirea de offset.
După ce această OUG va fi adoptată și va apărea în Monitorul Oficial, OCATS dispare iar locul lui va fi luat de ARCTIS. Tot subordonată Ministerului Economiei va fi, însă crește importanța sa. O agenție este mai importantă decât un Oficiu. Prin urmare, se dublează numărul de posturi la 50 (OCATS avea în organigramă doar 25 de posturi), conducerea va fi asigurată de un președinte cu rang de secretar de stat și un vicepreședinte.
„(2) Conducerea ARCTIS este asigurată de un preşedinte cu rang de secretar de stat numit prin decizie a Prim-ministrului la propunerea Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului şi de un vicepreşedinte numit prin ordin al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
(3) Numărul maxim de posturi este de 50, exclusiv președintele și vicepreședintele.
(4) ARCTIS se subrogă în toate drepturile și obligațiile Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială, rezultate din contracte, convenții și acorduri la care este parte.
(5) Personalul și patrimoniul ARCTIS se constituie prin preluarea personalului și patrimoniului Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială.
(6) Atribuțiile, organizarea și funcționarea ARCTIS se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”, citim în textul OUG.
Cât despre oportunitatea transformării OCATS într-o structură mult mai mai mare și, în consecință, mai importantă, OUG-ul citat arată că trăim într-un alt context decât cel din ultimii 20 de ani, cât a „trăit” Oficiul. Sunt mult mai multe achiziții militare, avem război la graniță și trebuie să acordăm un interes sporit dotării Armatei. Prin lege, 2,5% din PIB se duce către achiziții militare – miliarde de euro anual. Prin urmare, acest lucru ar trebui să ajute industriei locale, prin multiple offset-uri.
„Având în vedere nevoia unor investiții importante în industria naţională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MapN, precum și în virtutea realizării de parteneriate cu companii din ţările NATO pentru integrarea şi producţia în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse şi servicii, atât pentru armata română, cât şi pentru export, în aşa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării şi în industria naţională,
….contextul geopolitic actual reclamă nevoia urgentă de revitalizare a industriei naționale de apărare prin investiții în vederea transformării acesteia într-un ecosistem industrial, modern retehnologizat, competitiv, inovativ, sustenabil și digitalizat care să contribuie la protejarea intereselor esențiale de securitate și dezvoltare durabilă a României”, se arată în Nota de Fundamentare a OUG citat.
Mai mult, odată cu înființarea ARCTIS, birocrația din domeniul offset-ului militar ar trebui să scadă. Cel puțin așa susține Ministerul Economiei: „se urmărește reducerea birocrației și realizarea unei structuri organizatorice moderne, flexibile conform procesul de revizuire strategică a apărării, a experienței acumulate în monitorizarea activității de compensare, a lecțiilor învățate și a bunelor practici din sfera comunitară și euroatlantică.” Ce nu spune ministerul este cum se face în practică acest lucru, în condițiile unei structure și mai mari, cu o organigramă și mai încărcată decât la OCATS.
În România, cea mai mare parte a achizițiilor militare s-a făcut G2G (Government to Government), o procedură scutită de offset. Aici intră sistemele Patriot– SUA, primele două escadrile de F-16 au fost România – Portugalia, următoarele escadrile de F-16 ce urmează– Norvegia, blindatele Oshkosh pentru Forțele de Operațiuni Speciale – SUA. S-a reușit ceva integrare locală la mentenanța F16, la Aerostar Bacău, cu ridicarea unei unități de asamblare pentru camioanele Iveco destinate Armatei – 2.900, în total, până în 2026, și, mai nou, a fost încheiat acordul de colaborare dintre Elbit și Aerostar pentru fabricarea de drone militare la Bacău. Este însă prea puțin pentru câte miliarde trimitem anual în afară.