Comisia Europeană nu e de acord cu proiectul propus de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru racordarea la rețelele de gaze naturale a sute de localități, a anunțat luni președintele PNL, Ludovic Orban. E al doilea mare proiect mare respins de Comisie, după cel legat de refacerea sistemului de irigații.
Proiectul, numit „Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi” în PNRR și pentru care România a cerut 600 de milioane de euro, a fost propus de PNL încă din versiunea de anul trecut a PNRR.
„Poate că era nevoie de o fundamentare tehnică mai bună”, a mai spus șeful PNL, Ludovic Orban.
În PNRR pus în dezbatere publică de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se arată că „România deține o rețea insuficient dezvoltată de distribuție a gazelor naturale care să asigure accesul populației la servicii adecvate”.
Ca argument în sprijinul acestui proiect, guvernul arată că „gradul de conectare a populației la rețelele de gaze naturale este de aproximativ 40% (și doar 22% în mediul rural), semnificativ mai redus față de țările din regiune (de ex. Ungaria are peste 90%)”. Ca atare, executivul arată în proiectul de PNRR că are ca obiectiv ”modernizarea și adaptarea infrastructurii existente de transport și distribuție de gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării încălzirii în sectorul consumatorilor casnici și non-casnici, operatorilor economici precum și a altor categorii de beneficiari”.
Comisia Europeană a arătat clar în ghidul privind realizarea PNRR că nu va accepta proiecte poluante. Or, instalarea de centrale pentru încălzirea prin arderea gazelor este văzută ca o activitate poluatoare, iar Comisia Europeană descurajează puternic aceste proiecte.
În schimb, executivul european încurajează conectarea gospodăriilor individuale la rețelele de curent electric pentru asigurarea încălzirii.
De altfel, și în proiectul PNRR este menționată problema poluării ca risc al proiectului: „trebuie monitorizată atent respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ mediul”.
Reamintim că România discută informal cu Comisia Europeană proiectul de PNRR, un program al UE prin care Bucureștiul ar putea atrage aproape 30 de miliarde de euro din granturi și împrumuturi rambursabile pentru marile lucrări publice destinate ieșirii din criza post – pandemie.