Includerea energiei nucleare în taxonomia verde a UE: O „etapă decisivă” sau o „victorie falsă”?

Probabila includere a energiei nucleare în lista investițiilor europene “verzi” reprezintă o victorie pentru Franța și țările care au susținut-o, dar condiționalitățile care ar putea fi impuse ridică o serie de semne de întrebare pentru industrie, potrivit BFM TV.

Comisia Europeană a propus la finalul anului trecut includerea energiei nucleare în “taxonomia” sa, lista de activități care pot beneficia de avantajele finanțărilor verzi. Această clasificare este prevăzută cu titlu tranzitoriu, ca și la gazele naturale.

Textul este acum în proces de consultare până în 21 ianuarie. În această perioadă pot fi aduse modificări proiectului dar respingerea sa pare acum improbabilă.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Includerea energiei nucleare în această listă, dorită de Franța și de țări din Europa centrală și de est, este simbolică pentru o industrie care încearcă să-și promoveze contribuția sa la lupta împotriva încălzirii climatice.

Dar mesajul trece dincolo de simbolistică: “Taxonomia nu este aici pentru a transmite mesaje simbolice sau politice, ea va fi structurată în investiții reale care vor fi făcute în tranziția ecologică”, subliniază Cécile Maisonneuve, de la Institutul francez de relații internaționale (IFRI).

Marca verde europeană va permite atragerea mai ușoară de capital și finanțarea noilor proiecte la prețuri mai bune.

“Băncile rusești”

Includerea în taxonomie are un impact direct asupra “profunzimii finanțărilor disponibile și a costului finanțărilor”, arată Jean-Bernard Lévy, PDG-ul gigantului francez EDF, care urmează să lanseze în viitorul apropiat construcția de noi reactoare în Franța și caută activ noi contracte în străinătate.

Ori aceste proiecte sunt “foarte gurmande în termeni de capitaluri inițiale”, avertizează Cécile Maisonneuve: este nevoie de cheltuirea a zeci de miliarde de dolari, ani de zile, înainte de producția primilor electroni. Costul de finanțare este deci crucial pentru competitivitatea lor.

Taxonomia va veni astfel în sprijinul politicilor energetice ale anumitor țări. Franța, în special, dar și alte țări europene care vor să demareze șantiere nucleare, adeseori pentru a limita dependența de cărbune (Polonia, Cehia. Noul guvern olandez vrea și el să se lanseze în nuclear. România a semnat în 2020 un acord interguvernamental cu Statele Unite pentru dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Centralele europene de nouă generație vor avea nevoie de investiții de 500 de miliarde până în 20250, arăta comisarul european pentru piața internă Thierry Breton.

Posibilitatea de a accesa fonduri europene are și mize geopolitice. “Când sunteți polonezi sau cehi, nu vrei ca banii să-ți fie împrumutați de ruși”, rezumă Maisonneuve.

Jean-Bernard Lévy afirmă că, în cazul excluderii nuclearului din taxonomia verde, centralele europene ar fi fost construite cu “finanțări ale băncilor rusești, chineze sau americane”.

Limitele

Obținerea acestei mărci verzi este însă însoțită de numeroase condiționalități, în special în ce privește calendarul: proiectele nucleare ar trebui spre exemplu să obțină autorizația de construire până în 2045.

“Textul este foarte pozitiv dar cu dispoziții care sunt uneori restrictive”, afirmă Ludovic Dupin, de la Societatea franceză pentru energie nucleară (SFEN).

Cazul combustibililor numiți “toleranți la accidente” – care rezistă mai bine la căldură pentru a evita o fuziune și pe care Bruxellesul propune să-i facă obligatorii – ilustrează genul de detaliu care ar putea strica petrecerea pentru industria nucleară.

“Nu sunt încă complet pregătiți din punct de vedere industrial” și a-i pretinde imediat “nu este posibil tehnic”, arată Ludovic Dupin.

Clasificarea ca “energie de tranziție” – ca și gazul naturale – “este o dezamăgire pentru Franța”, notează ONG-ul Greenpeace. Deputatul european (PPE) François-Xavier Bellamy, favorabil energiei nucleare, denunță și el o “victorie falsă”.

Interpelat asupra acestor limite după publicarea proiectului Bruxellesului, guvernul francez preferă să vadă partea plină a paharului și salută o “etapă decisivă”.