Probabila includere a energiei nucleare în lista investițiilor europene “verzi” reprezintă o victorie pentru Franța și țările care au susținut-o, dar condiționalitățile care ar putea fi impuse ridică o serie de semne de întrebare pentru industrie, potrivit BFM TV.
Comisia Europeană a propus la finalul anului trecut includerea energiei nucleare în “taxonomia” sa, lista de activități care pot beneficia de avantajele finanțărilor verzi. Această clasificare este prevăzută cu titlu tranzitoriu, ca și la gazele naturale.
Textul este acum în proces de consultare până în 21 ianuarie. În această perioadă pot fi aduse modificări proiectului dar respingerea sa pare acum improbabilă.
Includerea energiei nucleare în această listă, dorită de Franța și de țări din Europa centrală și de est, este simbolică pentru o industrie care încearcă să-și promoveze contribuția sa la lupta împotriva încălzirii climatice.
Dar mesajul trece dincolo de simbolistică: “Taxonomia nu este aici pentru a transmite mesaje simbolice sau politice, ea va fi structurată în investiții reale care vor fi făcute în tranziția ecologică”, subliniază Cécile Maisonneuve, de la Institutul francez de relații internaționale (IFRI).
Marca verde europeană va permite atragerea mai ușoară de capital și finanțarea noilor proiecte la prețuri mai bune.
“Băncile rusești”
Includerea în taxonomie are un impact direct asupra “profunzimii finanțărilor disponibile și a costului finanțărilor”, arată Jean-Bernard Lévy, PDG-ul gigantului francez EDF, care urmează să lanseze în viitorul apropiat construcția de noi reactoare în Franța și caută activ noi contracte în străinătate.
Ori aceste proiecte sunt “foarte gurmande în termeni de capitaluri inițiale”, avertizează Cécile Maisonneuve: este nevoie de cheltuirea a zeci de miliarde de dolari, ani de zile, înainte de producția primilor electroni. Costul de finanțare este deci crucial pentru competitivitatea lor.
Taxonomia va veni astfel în sprijinul politicilor energetice ale anumitor țări. Franța, în special, dar și alte țări europene care vor să demareze șantiere nucleare, adeseori pentru a limita dependența de cărbune (Polonia, Cehia. Noul guvern olandez vrea și el să se lanseze în nuclear. România a semnat în 2020 un acord interguvernamental cu Statele Unite pentru dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Centralele europene de nouă generație vor avea nevoie de investiții de 500 de miliarde până în 20250, arăta comisarul european pentru piața internă Thierry Breton.
Posibilitatea de a accesa fonduri europene are și mize geopolitice. “Când sunteți polonezi sau cehi, nu vrei ca banii să-ți fie împrumutați de ruși”, rezumă Maisonneuve.
Jean-Bernard Lévy afirmă că, în cazul excluderii nuclearului din taxonomia verde, centralele europene ar fi fost construite cu “finanțări ale băncilor rusești, chineze sau americane”.
Limitele
Obținerea acestei mărci verzi este însă însoțită de numeroase condiționalități, în special în ce privește calendarul: proiectele nucleare ar trebui spre exemplu să obțină autorizația de construire până în 2045.
“Textul este foarte pozitiv dar cu dispoziții care sunt uneori restrictive”, afirmă Ludovic Dupin, de la Societatea franceză pentru energie nucleară (SFEN).
Cazul combustibililor numiți “toleranți la accidente” – care rezistă mai bine la căldură pentru a evita o fuziune și pe care Bruxellesul propune să-i facă obligatorii – ilustrează genul de detaliu care ar putea strica petrecerea pentru industria nucleară.
“Nu sunt încă complet pregătiți din punct de vedere industrial” și a-i pretinde imediat “nu este posibil tehnic”, arată Ludovic Dupin.
Clasificarea ca “energie de tranziție” – ca și gazul naturale – “este o dezamăgire pentru Franța”, notează ONG-ul Greenpeace. Deputatul european (PPE) François-Xavier Bellamy, favorabil energiei nucleare, denunță și el o “victorie falsă”.
Interpelat asupra acestor limite după publicarea proiectului Bruxellesului, guvernul francez preferă să vadă partea plină a paharului și salută o “etapă decisivă”.