Industria de petrol și gaze a generat 1,8% din PIB, aproximativ jumătate din contribuția întregului sector energetic, între anii 2017 și 2019. În medie, companiile din acest sector au plătit taxe la buget de 16 miliarde lei pe an, iar productivitatea medie din companii este de patru ori mai mare decât productivitatea medie din economie, arată un raport elaborat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).
În comparație cu alte sectoare economice, impactul companiilor de petrol și gaze chestionate se ridică la:
- 72% din contribuția sectorului de intermediere financiară și asigurări în PIB sau
- 40% din contribuția sectorului agricol în PIB sau
- 32% din contribuția sectorului IT&C în PIB.
Impactul total al companiilor de petrol și gaze chestionate în economie (adică, incluzând efectele directe, indirecte și induse) este semnificativ, reprezentând între 5,3% și 5,9% din PIB în perioada 2017-2019.
Totalul impozitelor și dividendelor plătite statului a fost în medie de 16 miliarde lei pe an în perioada 2017-2019, echivalentul a 6% din veniturile bugetare curente. Numai dividendele au fost în medie de 2 miliarde lei pe an, însumând 1,3% din veniturile fiscale bugetare.
Deși suma totală a impozitului plătită statului de aceste companii a crescut în termeni nominali cu aproape 16%, o sumă destul de remarcabilă, în perioada 2017-2019, ponderea sa în veniturile curente ale guvernului a scăzut de la 6,2% în 2017, la 5,7% în 2019. Acest lucru a avut loc în mare parte din cauza factorilor economici (adică a structurii în schimbare a economiei), cât și a incertitudinii de reglementare crescute, în special a infamei Ordonanțe de urgență guvernamentale (OUG) 114/2018, care a crescut taxele în continuare pentru sectorul de petrol și gaze, având și alte efecte negative asupra sectorului. Una dintre consecințele acesteia din urmă a fost scăderea dividendelor totale plătite, care s-au redus cu aproape 29% în cursul perioadei.
În 2019 companiile de petrol și gaze chestionate au contribuit cu mai mult de 1 miliard de lei prin impozitul pe veniturile companiilor (CIT) al companiilor la bugetul de stat. De asemenea, au plătit 10 miliarde de lei în taxe pe valoarea adăugată (TVA) și accize în 2019. Contribuțiile de asigurări sociale (CAS) plătite la buget s-au ridicat la 1,3 miliarde lei în 2019, marginal în creștere comparativ cu valorile medii înregistrate în ultimii doi ani. În plus, în 2019, impozitele, contribuțiile și taxele specifice sectorului s-au ridicat la 2,7 miliarde lei, echivalentul a aproape 1,8% din veniturile fiscale guvernamentale.
Companiile de petrol și gaze incluse în acest sondaj au plătit 10 miliarde lei în TVA și accize pe combustibil în 2019. Acesta este echivalentul a 10,3% din veniturile bugetare încasate din TVA și accize. Capacitatea companiilor de petrol și gaze de a colecta atât TVA, cât și accizele și apoi de a le transfera la bugetul de stat este un punct forte, având în vedere că deficitul de colectare al TVA în România este în prezent de aproximativ 34%, cel mai mare din UE.
Investițiile efectuate de companiile de petrol și gaze chestionate sunt substanțiale, deoarece industria este intensivă în capital. În 2019, aceste companii au investit peste 6,7 miliarde lei, aproape dublu față de valoarea înregistrată în 2017. Aceste investiții au reprezentat echivalentul a 16% din investițiile din sectorul public în 2019.
Productivitatea muncii în petrol și gaze este de aproximativ 700 mii lei/ angajat, în medie, de peste patru ori mai mare decât productivitatea medie a muncii în economie. Acest lucru explică într-o oarecare măsură, impactul indirect și indus relativ mare pe care industria de petrol și gaze îl are asupra economiei.
În perioada 2017-2019, în companiile chestionate din sectorul de petrol și gaze lucrau peste 24.800 de angajați. Adică 0,5% din totalul ocupării din economie, sau mai mult de 25% din ocuparea cumulată în sectorul energetic.
Dependența de importuri de gaze naturale a României a crescut semnificativ în ultimii ani, procentul importurilor în consumul total crescând de la 2% în 2015 la 24% în 2019, evoluția sa actuală indicând o tendință ascendentă viitoare.
Producția internă de gaze, descurajată de OUG 114
Din 2008, consumul de gaze naturale a scăzut cu o rată anuală de aproape 1%. Aceasta reflectă o combinație de factori, de la creșterea eficienței energetice la structura în schimbare a economiei și incertitudinea legislativă.
Cu toate acestea, scăderea producției interne de gaze și creșterea cererii au condus la o creștere a raportului de dependență a gazelor (i.e. creşterea importurilor) de la aproape 2% în 2015 la peste 12% în 2018. Ulterior, în urma modificării disproporționate a impozitării sectorului gazelor, creșterea poverii fiscale impusă de OUG 114/2018 a acționat ca un factor de descurajare pentru producția internă de gaze naturale. Acest lucru a dus la creșterea importurilor, creșterea raportului de dependență a gazelor la aproape 24% în 2019.
Având în vedere beneficiile recent dobândite ale „neutralității tehnologice”, gazele naturale par să aibă un potențial mare de dezvoltare viitoare în România, cel puțin pentru următoarea decadă. Planurile de investiții ale autorităților prevăd o extindere a infrastructurii de distribuție și transport a gazelor în următorii 6 ani. Acesta vizează creșterea ponderii gospodăriilor care sunt conectate la gaze naturale (astăzi aproximativ 35% din totalul gospodăriilor sunt conectate la reţeaua de gaze naturale) Cererea suplimentară ar putea veni din investițiile planificate în centralele electrice pe gaz. Toate aceste proiecte ar trebui să facă obiectul unor evaluări economice.